luni, 30 noiembrie 2015

Ziua Romaniei




Diaspora romana


Asociatia Dor Roman


Centrul Montserrat Caballe, Arganda del Rey, Spania


5 decembrie 2015





Buna ziua
    Asociatia Dor Român sărbătorește ziua Romaniei in data de 5 decembrie, ora 17:00, la conservatorul Monserrat Caballe, C/Mar de Alboran s/n. Intrarea libera. La sfarșitul spectacolului va sosi si Moș Nicolae pentru toti copiii.
Va asteptam cu mult drag

Accente cromatice




Arta plastica contemporana romaneasca


Galeria Labyrinth, Bucuresti


7 decembrie 2015 - 8 ianuarie 2016





   La inceputul lunii decembrie si a frumoasei perioade a sarbatorilor de iarna,
o noua expozitie va fi deschisa la Galeria Labyrinth (Education Point) din Bucuresti.
   Reunind un numar mare de artisti, cu genuri si tehnici dintre cele mai diverse, expozitia este extrem de ofertanta pentru iubitorii de arta, colectionari dar si simpli trecatori in cautarea unui cadou potrivit in aceasta perioada.


    Artistii ale caror lucrari le veti putea admira pe simeze sunt: Paula Vladescu, Marian Simon, Florin Prodan, Luminita Cornelia Nicolau, Cerasela Dragos, Dan Marian Geleletu, Anamaria Lupulescu, Dana Nechita, Vladimir Damian, Raluca Serban, Dorin Apreutesei, Cornelia Prisacaru, Razvan Andreescu, Dirim Nasuh, Romulus Harda, Carmen Florian, Lila Lungulescu, Luminita Savulescu, Carmen Angheloiu, Simona Todirica, Camelia Sandu, Alina Delia Pocian, Diana Dimitriu, Lia Aciobanitei, Stela Marinela Radu, Georgeta Diculescu, Victoria Soare, Carmen Cecilia Rusu, Theona Rusu, Daniela Florentina Oana, Ioana Condurateanu si Adina Moldova Titrea care este si curatorul expozitiei.
Expozitia va fi deschisa in perioada 7 decembrie 2015 – 8 ianuarie 2016.
    Vernisajul va avea loc in data de 7 decembrie la ora 18:00 si va fi deschis de criticul de arta dr. Marius Tita.
Invitat special soprana Carmen Angheloiu, solista a Teatrului de Opereta Ion Dacian.

Pe simezele iesene




Arta plastica contemporana romaneasca


Constantin Ciprian Irimia


Galeria de Arta Grand Hotel Traian, Iasi


1 decembrie 2015 - 1 ianuarie 2016





   Constantin Ciprian Irimia este o persoana cu o bogata cariera artistica incluzand experienta in domenii precum: design vestimentar, styling, merchandising si academic (lector academic RMI). In paralel, el a jucat un rol major intr-o gama variata de proiecte artistice (Spania, India). A studiat artele plastice in cadrul colegiului de arte Octav Bancila 1992 – 2000. In 1997 si-a oferit serviciile de designer vestimentar, fiind descoperit de respectatul brand de moda Irina Scrotter. Paralel, el a aprofundat acest domeniu urmand cursurile Univestitatii de Arte George Enescu 2000 – 2004.
   Expozitia curenta, expusa anterior si in Barcelona, include portrete inspirate dupa actrite bine cunoscute publicului precum: Sofia Loren, Audrey Hepburn dar si de diverse fotomedele.
Lucrarile sunt realizate pe carton, sunt inramate, fiecare incluzand un paspartu textil realizat din catifea si sticla.
   Technica lucrarilor include un mixaj de materiale precum: tus, creioane si creta colorata, acuarela, sclipici, acrylic.

Tezaurul monetar imperial roman descoperit la Nireș (jud. Cluj)




Muzeul Municipal Dej


2 - 31 decembrie 2015





   În perioada 2-31 decembrie 2015, Muzeul Municipal Dej organizează pentru public Exponatul lunii decembrie: Tezaurul monetar imperial roman descoperit la Nireș (jud. Cluj).
   În jurul oricărui tezaur se naște o legendă sau un mister față de varianta oficială reconstituită, în cazul nostru, de către autoritățile în domeniu. Conform cercetătorilor de la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca, tezaurul a fost descoperit în toamna anului 1953 de către Mihai Szántó din satul Nireș cu ocazia arăturilor de toamnă realizate pe Dealul Vulpanului. Acest deal se află la 1 km nord-vest de sat și este acoperit în totalitate de terenuri agricole. Descoperitorul a declarat, la vremea aceea, că în timp ce era la arat a observat în urma plugului o mulțime de bani vechi pe care i-a adunat și i-a dus acasă. Despre această descoperire nu a spus decât membrilor familiei, nimeni din sat nu a știut de tezaurul descoperit.
    În ceea ce privește numărul monedelor, Mihai Szántó a declarat că au fost 150 de piese, majoritatea din argint și că nu erau într-un vas sau recipient. Ele au apărut risipite după brăzdarul plugului pe o suprafață de circa 1,5 m2. El a mai spus că în timpul iernii a vândut mai multe monede la ,"colecționari” din Dej, Gherla și Cluj-Napoca. În primăvara anului 1954 acesta a venit la Dej să vândă și ultimele 30 de monede din tezaurul de la Nireș. În acest fel ele au fost salvate de juristul Florin Gavrilescu, directorul Muzeului Municipal Dej. Aceste piese au fost cercetate la muzeul clujean și au fost publicate de către academicianul Dumitru Protase.
    Pe lângă această variantă oficială publicată în literatura de specialitate, făcând cercetări în satul Nireș am identificat și o legendă locală care a circulat printre săteni, conform căreia Mihai Szántó nu a descoperit tezaurul pe Dealul Vulpanului ci în grădina fratelui său, care se afla la 350 de metri de zăcământul de sare de la Nireș, exploatat în antichitate și de administrația romană a provinciei Dacia. Paznicul de hotar Izidor Săplăcan, a întărit această ipoteză, spunând că frații Szántó nu aveau pământ în zona dealului și nu l-a văzut acolo la arat. În urma cercetărilor din teren, de pe Dealul Vulpanului, nu au fost descoperite nici un fel de materiale arheologice din perioada romană și nici alte monede. Pe acel deal era exclusă o locuire având în vedere configurația terenului.
     În ceea ce privește numărul pieselor acesta ar fi fost mult mai mare peste 500 de monede, spuneau localnicii, iar anul descoperirii nu ar fi 1953, ci cu câțiva ani mai devreme, prin 1949-1950. După unii localnici familia descoperitorului ar fi deținut monede de argint nedeclarate până prin anii '80. La 3-4 ani de la marea descoperire, fapt constat de toți sătenii, Mihai Szántó și-a construit o casă nouă și grajd de om înstărit. Înainte de descoperire acesta avea o casă mică sărăcăcioasă și un grajd acoperit cu paie.
    În concluzie, pot afirma că tezaurul strâns într-o perioadă de trei secole nu a putut să fie adunat în cursul vieții unei singure persoane. Se presupune că această comoară a fost transmisă din generație în generație în cadrul unei familii. Având în vedere că procesul de formare a tezaurului începe cu monede emise dinaintea și din timpul stăpânirii romane în Dacia și reluarea acumulării se produce în secolul al IV-lea putem bănui că tezaurul a aparținut unei familii autohtone (daci sau romani) care a lucrat la exploatarea sării de la Nireș sau a practicat comerțul cu acest mineral.

La frontiere invisible: Lumiere et Couleurs




Prezente romanesti peste hotare


Mihail Gavril


Palatul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, Bruxelles, Belgia


1 - 15 decembrie 2015






Intalnire cu Dodi si Roni




Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa


Bucuresti


6 decembrie 2015




   Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa și Uninvented Kids vă invită duminică, 
6 decembrie 2015, începând cu ora 11:00, în Sala Multimedia, la o conferință inedită despre viețuitoarele din taiga!
   După o călătorie de trei ani în jurul lumii, neînfricații "exploratori” Dodi și Roni se întorc pentru a împărtăși copiilor descoperirile lor extraordinare din lumea plantelor și animalelor.        Simpaticul ursuleț Dodi și vorbărețul lui prieten Roni îi așteaptă pe copiii cu vârste cuprinse între 4 și 10 ani, la o nouă conferință dedicată animalelor care trăiesc în taiga.
   Înscrierea participanților se poate face în limita a 50 de locuri, pe e-mail: info@antipa.ro, 
sau la telefon: 021.305.60.31
Vă așteptăm cu drag!

Bucurestiul demolat (4)




Romania de-altadata


Arhive neoficiale de imagine



























































































































***
Cu multumirile mele pentru Fundatia Ines
cea care mi-a donat acest volum
putand astfel sa-l impartasim impreuna.



Prima parte a albumului o puteti viziona aici:

Bucurestiul demolat (1) Romania de-altadata Arhive ...

A doua parte a albumului o puteti viziona aici:

Bucurestiul demolat (2) Romania de-altadata Arhive ...

A treia parte a albumului o puteti viziona aici: