luni, 27 octombrie 2014

Constanta versus Tomis




Dezvoltarea orasului modern Constanta 

in raport cu vestigiile antice Tomis


Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Constanta


29 octombrie 2014




Istoria cinematografiei




Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania, Brasov


28 octombrie 2014




***Consortiul Cultural Corona

Marius...si Alexandrescu (6)




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile




Marius Alexandrescu.
La 20 de ani...

Continuand prezentarea documentelor din 
fondul arhivistic Marius Alexandrescu,
ma voi ocupa astazi de aspectele "militare".
Mai pe romaneste, cum a facut personajul nostru armata.
Perioada este in sine interesanta, suprapunandu-se,
in buna parte,
cu cel de-al doilea Razboi Maondial.

Sa o luam insa cronologic, asa cum reiese 
din "inscrisurile" avute la indemana...


 

Adeverinta datata 10 iunie 1941.
Marius este declarat admis pentru recrutare.
Arma: artilerie.


Centrul de Recrutare, Piatra Neamt. 23 august 1941.
Inteleg ca, cel putin in prima instanta,
Marius decisese sa-si amane (de fapt intrerupa) studiile scolare,
urmand a fi recrutat.
Va reamintesc (pentru cei care au vizionat serialele precedente)
ca din toamna anului 1940 era student la Poliethnica, in Bucuresti.


Alta "dovada" primita de la "Biuroul" de Recrutare. 
29 septembrie 1941.
Observatiile de mai sus raman valabile.


In cele din urma, probabil dupa o gandire profunda,
Marius alege sa-si amane incorporarea in favoarea continuarii 
"Scolii" Poliethnice.
Valabilitatea certificatului: 29 septembrie 1941 - 1 noiembrie 1942.
Aceasta perioada urma sa fie prelungita pe masura continuarii
studiilor (cu actele doveditoare aferente).



O adeverinta un pic bizara. Nu prea se "leaga" cu 
cronologia noastra. Nu as pune mana-n foc pentru veridicitatea datelor
prezentate. A se vedea si observatiile de la finalul articolului.


Adeverinta datata 30 ianuarie 1942.


Adeverinta. 27 februarie 1942.
Dovedeste ca a efectuat pregatirea premilitara
(in cadrul Politehnicii) in perioada 1940-1942.
In cele doua stagii (corespunzatoare fiecarui an scolar) a avut 
doar doua absente nemotivate.



Acelasi tip de document ca cel precedent.
Datat: 25 iunie 1942
De data aceasta are 3 absente nemotivate.
Ma intriga putin calificativul:
"pregatirea premilitara incompleta".


Ordin de Rechizitie. 1942.
Conform legilor in vigoare, Marius era "rechizitionat" pentru lucru la
Inspectoratul pentru Drumuri, Bucuresti.
Perioada: 1 iulie - 15 septembrie 1942.


Marius a avut dreptul si la concediu.
Pe care si l-a petrecut, la Piatra Neamt, 
intre 19 decembrie 1942 - 10 ianuarie 1943.


Bilet de voie valabil pentru Predeal, in perioada 
16 - 18 ianuarie 1943.
De ce la Predeal ? Veti afla la timpul potrivit.


Bilet de voie permanent.
Valabil pana la 1 iunie 1943.


Elevul caporal Marius Alexandrescu isi efectueaza concediul pe
perioada 1 august - 1 noiembrie 1943.
Avea dreptul sa-l petreaca la Bucuresti, Predeal si Piatra Neamt.



Cerere facuta de Oratiu Alexandrescu catre Prefectul Politiei Capitalei
pe 21 martie 1944.
De unde rezulta ca tatal lui Marius avea o sora (farmacista), 
Elena Gh. Davidescu; posesoarea unei vile (Clabucet) la Predeal.




Elevul sergent Marius Alexandrescu preda efectele
(salopeta, pantaloni, centura, capela si bocancii).
Nu cred ca a fost vreo pacaleala chiar daca s-a petrecut pe 1 aprilie 1944


Bilet de voie permanent.
Valabil pana la 1 iulie 1944.



Un bilet de "voe" pentru o perioada mai mare
10 aprilie - 13 august (ulterior prelungit pana pe 12 septembrie) 1944.
A se corobora si cu datele prezentate mai jos.
Valabil pentru Predeal si Lugoj.


De-acum stiti cine-i Elena si ce este cu vila Clabucet asa ca nu mai insist.
15 aprilie 1944.

De ce si Lugoj ? Explicatia o avem mai jos:


10 mai 1944.


Oratiu Alexandrescu face cerere...si i se aproba. 
Marius (Sectia de Pregatire Militara Politehnica Bucuresti) 
urma sa se prezinte la Zona F.N.B. (nu stiu semnificatia initialelor)
Focsani. Pe data de 20 august 1944.
Nu stiu daca aprobarea (data pe 20 iulie 1944) a mai fost pusa
in practica. Stiti si voi ce s-a petrecut intre timp...


Adnotare facuta pe spatele documentului.
Nu sunt sigur de semnificatia acesteia desi am o idee.
S-o luam ca "fapt dievers".


Bilet de "voe" care-mi da dreptate in ceea ce priveste observatia 
de mai sus. Valabil intre 20 august - 12 septembrie 1944.
Pentru Piatra Neamt.


Ordin de Serviciu. 19 septembrie 1944.
Marius pleaca pentru instructia de vara.
La Garnizoana F. Voila, judetul Fagaras.


Bilet de "voe".
Valabil: Bucuresti, 28 - 30 septembrie 1944.


Bilet de voie valabil la Bucuresti, in perioada 3 - 7 octombrie 1944.


Nu stiu ce se intampla, dar pe 6 octombrie Marius solicita sa ajunga la Predeal.
Perioada valabilitatii: 6 - 9 octombrie 1944.


O permisie ceva mai lunga (o luna si ceva !)
Bilet de voie valabil pentru Bucuresti si Predeal.
In perioada 14 octombrie - 18 noiembrie 1944.

***
Intr-o autobiografie (olografa) Marius declara ca a facut armata 
la Scoala de ofiteri de rezerva de artilerie antiaeriana din Bucuresti,
in cadrul Politehnicii (1942 - noiembrie 1944).
Cum in anii '50 nu te jucai cu adevarul "marturisit" 
acestea sunt datele si denumirile oficiale pe care le luam in calcul.
Pe multi, sunt sigur, i-a frapat numarul mare de bilete de voie
(permisii); nu mai vorbesc si de durata acestora - dincolo de firescul
pe care nu-l comentez.
Mai ales ca "anomalia" se concentreaza in perioada 1943-1944.
Explicatia este foarte simpla. V-am spus doar, Oratiu Alexandrescu,
consilier in Consiliul Legislativ era un om puternic, cu mare influenta.
A facut tot ce a putut sa-si tina singurul copil la adapost de pericolele 
razboiului. Nu-i de condamnat. Cine nu a mai facut asta.
Si n-ar face inca !

Univers poetic neoromantic și militantism civic




Prezente romanesti peste hotare


Institutul Cultural Romana Mihai Eminescu


Leonida Lari


Academia de Stiinte a Moldovei, Chisinau, Republica Moldova


28 octombrie 2014





    Institutul Cultural Român Mihai Eminescu la Chișinău în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei şi Institutul de Filologie al AȘM organizează, în data de 28 octombrie 2014, o conferință științifică dedicată împlinirii a 65 de ani de la nașterea poetei Leonida Lari.
   Evenimentul va avea loc va avea loc marţi, 28 octombrie 2014, ora 14:00, în Sala mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. II).
    În cadrul acestei manifestări, acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău va prezenta prelegerea publică Leonida Lari - univers poetic neoromantic și militantism civic.
    Leonida Lari-Iorga (n. 26 octombrie 1949, Bursuceni - d. 11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) a fost o poetă, publicistă, scriitoare, activistă, om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de literatură Dimitrie Cantemir din Chișinău (1971-1973), redactor la revista Literatura și Arta (1985-1988), redactor șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova - Glasul națiunii (1988-2003). 
    Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (una dintre componentele constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). În perioada 1992-2008 a fost deputat în Parlamentul României. Este autor a 24 de volume de poezie și proză: Piața Diolei (1974), Marele vânt (1980), Mitul trandafirului (1985), Scoica solară (1987), Insula de repaos (1988), Lumina graitoare (1989), Dulcele foc (1989), Anul 1989 (1990), Lira și păianjenul (1991), Al nouălea val (1993), Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului (1995), Lunaria (1995), Aldebaran (1996), Între îngeri și demoni (1998), Învingătoarele spații (1999), Insula de repaus (2000), Răstignirea porumbeilor (2003), Epifanii și teofanii (2005), Infinitul de aur (2006), Sibila (2006), Traduceri din lirica universală (2009), 101 poeme (2009).
    Premii: Premiul România Mare, Premiul Flacăra, Totuși iubirea, Premiul revistei Cronica (Iași), Premiul Tibiscus – Serbia, Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române.

Astazi mai bine nu m-as fi intalnit cu mine insami



Lansare de carte


Herta Muller


Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti


31 octombrie 2014





    Vineri, 31 octombrie, ora 19.00 va asteptam la Libraria Humanitas de la Cismigiu la o seara dedicata laureatei Premiului Nobel pentru Literatura, Herta Muller si celui mai nou roman al sau, Astazi mai bine nu m-as fi intalnit cu mine insami.

Serile de poezie si jazz ale MNLR




Poezie la Comedie !


Teatrul de Comedie, Bucuresti


27 octombrie 2014



Serile de Poezie si Jazz ale MNLR. Poezie la Comedie!

***Muzeul National al Literaturii Romane

Gravura finlandeza




Arta plastica contemporana


Galeria de Arta Gheorghe Naum, Braila


4 noiembrie 2014




   Vă invităm marţi, 4 noiembrie, ora 13:00, în spaţiul Galeriei Gheorghe Naum, la vernisajul expoziţiei de gravură a Asociaţiei Graficienilor din Turku, Finlanda.
   Expoziţia reuneşte 15 artişti de vârste şi orientări diferite. Aceştia sunt: Annette Almarsund, Annika Dahlsten, Yrjänä Ermala, Matti Helenius, Minna Jokela, Juha Joro, Ulla-Maja Kallinen, Marita Mikkonen, Marjatta Nuoreva, Veronika Ringbom, Marja Salonen, Nea Silavuori, Panu Thusberg, Tea Tikka şi Merja Ylitalo.
    Cele 47 de lucrări, realizate în aproape toate tehnicile gravurii, acoperă un evantai larg de preocupări, potrivit înzestrării şi sensibilităţii fiecărui autor. Subiectele abordate variază de la compoziţii decorative cu o vagă tentă exotică la monumentale detalii anatomice, redate hiper-realist, şi de la scene urbane la peisaje de tundră. În unele cazuri, maniera de lucru împrumută ceva din acuitatea şi lapidaritatea stencils-urilor; în altele, profuziunea de detalii şi gustul pentru fantastic cheamă în minte stilistica ilustraţiilor din vechile cărţi de poveşti.
    Asociaţia Graficienilor din Turku (Turun Taidegraafikot Ry.) a fost constituită în 1933, la iniţiativa unui grup de artişti locali. Animat de dorinţa de a susţine activitatea într-un domeniu mai puţin frecventat până atunci, grupul şi-a propus să cultive gustul pentru gravură în rândul publicului larg, organizând consecvent expoziţii, ateliere şi concursuri. Astăzi, după mai bine de opt decenii de activitate aproape neîntreruptă, Asociaţia este recunoscută drept una dintre cele mai longevive şi mai dinamice prezenţe de pe scena artistică finlandeză. Harta expoziţiilor sale internaţionale, foarte extinsă încă din primii ani de la înfiinţare, include, începând cu luna noiembrie a acestui an, şi oraşul nostru.
   Vernisajul se va desfăşura în prezenţa E.S. Dna Ulla Väistö, Ambasadorul Finlandei în România.
***Muzeul Brailei Sectia de Arta

Poeme pe ziduri




Centrul Dramatic Mythos


Roland Menard


Palatul Culturii, Ploiesti


29 octombrie 2014




Seara Vlad Zografi




Libraria Humanitas


Cismigiu, Bucuresti


27 octombrie 2014



Suntem prieteni, da ?




Arta plastica contemporana romaneasca


Ramona Slug, Mihai Chitu


Galeria de Arta Artex, Ramnicu Valcea


31 octombrie 2014



Misterele Bucureştilor – Aromânii




Muzeul Municipiului Bucuresti


Seara aromano - albaneza


28 octombrie 2014





   Muzeul Municipiului Bucureşti şi Asociaţia Aromânii vă invită la o seară aromâno – albaneză, din ciclul Misterele Bucureştilor – Aromânii, marţi, 28 octombrie, ora 18.00, la Palatul Suţu.

În program:

– Vizionarea filmului documentar Aromânii din Albania,
 realizator Maria Cica, TVR;
– Recital extraordinar al sopranei albaneze Arlinda Morava, 
acompaniată la pian de prof. dr. Christian-Alexandru Petrescu

Invitat special: 

domnul Viorel Stanilă, 
ambasadorul României în Albania (martie 2009 – aprilie 2014)

În mijlocul lucrurilor




Lansare de carte


George Mihalcea


Libraria Carturesti, Bucuresti


28 octombrie 2014





    În mijlocul lucrurilor este un puzzle de crochiuri ale vieţii de cuplu, care poate fi amuzantă, tensionată, hâtră, profundă sau superficială, alături de schiţe ale contemporaneităţii.
    George Mihalcea îşi asumă cu lejeritate rolul de prozator glossy, gata să agaţe toate problemele middle-class-ului inteligent de azi, de la sexualitate până la infidelitate sau dezumanizarea într-o societate pusă pe fast forward. Ceea ce nu face totuşi din În mijlocul lucrurilor o colecţie de poveşti scurte cu fiţe, ci o carte în care (auto)ironia, umorul negru şi decupajul intertextual sunt la ele acasă.” - Alex Goldiş, critic literar

Pe simezele giurgiuvene




Arta plastica contemporana romaneasca


Muzeul Judetean Teohari Antonescu, Giurgiu


28 octombrie 2014