joi, 4 septembrie 2014

Spectacole, spectacole...la Național




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale


Să continuăm călătoria, în timp, despre scena și eroii ei; 
actorii teatrului și filmului românesc.
Mă voi folosi de caietele - program ale Teatrului Național București.
Ne vom reîntâlni astfel cu nume mai mari sau mai mici de artiști;
unii (puțini, din ce în ce mai puțini), sunt încă în viață.
Alții, în majoritate, s-au petrecut dintre noi.
Rămân dupa aceștia amintirile unor roluri și aplauzele...
Și, din când în când, rememorări.


Nr. 27. Stagiunea 1975 - 1975.


Redactor: B. Elvin.
I-am dedicat, recent, un articol separat.


Stagiunea în imagini.



Medeea de Seneca. Elena Răchițeanu.




Jurnal de lectură


Carti si comentarii in buna masura valabile si astazi.







Sarbatoarea Padurenilor




Poienita Voinii


6 septembrie 2014





***Gal TH-Tinutul Padurenilor

Parfumul scrisorilor de altadata




Muzeul Unirii, Iasi


6 septembrie - 3 octombrie 2014





    Complexul Muzeal Național Moldova Iași – Muzeul Unirii – Muzeul de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Arhivele Naționale Istorice Centrale București, Arhivele Naționale Iași, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Literaturii Române Iași și Galeriile Anticariat Dumitru Grumăzescu Iași organizează, în perioada 6 septembrie – 3 octombrie 2014, expoziția Parfumul scrisorilor de altădată.
   Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 6 septembrie 2014, ora 11.00, la Muzeul Unirii din Iași. Curatorii expoziției sunt dr. Aurica Ichim, dr. Ștefania Dinu și dr. Zamfira Pungă.       Expoziția va fi prezentată de cercet. dr. Andi Mihalache.
   Muzeul aduce în atenția publicului un mijloc de comunicare specific vremurilor de odinioară, aflat pe cale de dispariție astăzi, în era digitală. Este vorba despre epistole particulare care alcătuiau corespondența între rude și prieteni. Acestea sunt remarcabile probe de stil și caligrafie, exersate în limba română, dar și în franceză și germană, limbile aristocrației de altădată.
    În cadrul expoziţiei vor fi expuse scrisori originale semnate de doamnele şi reginele României: principesa Elena Cuza, regina Elisabeta, regina Maria, principesa Elena.    
   Scrisorile poartă elegante monograme, dar și semnăturile acestora, oficiale sau rezervate mediului familiar, amical: Elisabeth, Carmen Sylva, Missy, Marie, Sitta (Elena).
   Sunt prezente și scrisori ale unor doamne precum Ralu Eminovici, mama poetului Mihai Eminescu, poeta Veronica Micle, Hermiona Quinet (Asachi), Maria Russo, sora lui Constantin Rosselimo, secretar al Consulatului Austriac din Iaşi, poeta Otilia Cazimir și Matilda, soţia savantului Petru Poni ș.a. Expoziția mai cuprinde și scrisori redactate de diverse personalități care au marcat istoria și cultura românească în epoca modernă și contemporană.
Vă așteptăm pentru a savura împreună Parfumul scrisorilor de altădată.
***Rodica Rodean

Intalnire cu Sega




Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti


10 septembrie 2014




   Întâlnire cu Sega Namaste, Ana-Maria Caia şi trei cititori temerari care s-au lăsat călăuziţi de autor şi de personaje într-o aventură fascinantă, prin locurile descrise în Namaste. Un roman de aventuri spirituale în Nepal.
Va invităm să le aflaţi poveştile.

Serile Clujul Cultural




Urbanism a la Cluj. Vechi vs nou


Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca


editia a III-a, 9 septembrie 2014 





    Serile Clujul Cultural revin cu ediţia a 3-a. Ele sunt organizate în parteneriat de clujulcultural.ro şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
     Marți, 9 septembrie 2014, de la ora 18:00, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21, va găzdui dezbaterea Urbanism a la Cluj. Vechi vs nou. Planul Urbanistic Zonal in 2014.
     O dezbatere despre urbanism şi cum va modifica noul Plan Urbanistic General (PUG) municipiul Cluj-Napoca.

Invitaţi dezbaterii sunt:

Şerban Ţigănaş, arhitect, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România 
Adrian Borda, arhitect, șef de proiect pentru noul PUG 
Ligia Subţirică, arhitect şef al oraşului
Dan Clinci, arhitect
Kristina Reştea, jurnalist actualdecluj.ro
Ovidiu Cornea, jurnalist voceatransilvaniei.ro

Organizator şi moderator este Tiberiu Fărcaş, 
editor –coordonator Clujulcultural.ro

Despre Serile Clujul Cultural:

    Proiect initiat in ianuarie 2014 de siteul clujulcultural.ro, avand ca scop promovarea dialogului cu personalităţi validate, pe cele mai ardente teme de pe agenda publică. Primele doua editii au avut loc in lunile ianuarie si mai, cand au fost invitati cunoscutul jurnalist Adelin Petrisor, care si-a lansat la Cluj o carte, si sociologul Vasile Sebastian Dâncu, care a vorbit despre nostalgia comunismului la români.


Grigore Popa din Sendreni




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile


Intr-o postare anterioara (24 august 2014), 
sub titulatura: Despre o bursa la Paris,
ne-am intersectat cu Grigore Popa, fratele personajului principal, Bejan Andrei Popa.
V-am promis atunci o revenire, mai in detaliu, despre Grigore.
Ceea ce si fac in randurile care urmeaza...


Primul document analizat este o fotocopie dupa
Extractul din registrul actelor de nastere din anul 1911.
Cu oarecare efort, iata si ce am putut afla.

Grigore Popa s-a nascut pe 1 noiembrie (ora 10, "anti meridian") 1911,
in casa parintilor, comuna Sendreni, plasa Pech(i)ea, judetul Covurlui.
Declararea nasterii s-a facut a doua zi, 2 noiembrie, ora 3, post meridian,
de catre tatal lui, Nicolae Popa.
Martori: Pascu Vasilache (20 ani) si Vasile Enachescu (28 ani),
ambii functionari, cu domiciliu in Sendreni.
Nu stiu de ce, in acest act nu apare si vreo referire la mama lui;
lucru pe care nu l-am mai intalnit in acest tip de documente.


Avand datele de baza, facem un salt in timp, pana pe 19 mai 1942.
Pe cand Grigore era casier al Casei Centrale de Asigurari a Avocatilor.
(reamintesc ca fratele lui, probabil mai mic, isi dadea doctoratul in Drept, 
la Paris, incepand cu 1939).
Cerere prin care solicita cateva zile de "permisie" pentru "motive de boala".
Conform rezolutiei, favorabila, i s-au aprobat 9 zile. 


Un "inscris" destul de ciudat.
Aflam din continutul lui si numele Secretarului General al 
Uniunii Barourilor din Romania: Ioan Pelinescu, dar si ca pe
22 mai 1942 Grigore Popa nu a venit la serviciu (pana la ora 14:00).
Nu se stia la acea data unde locuieste "la data intocmirii tabloului 
respectiv fiind mobilizat".
Nu cunosc nici catre cine era data "Declaratia"; 
oricum un organ al statului.


Cred ca de aceea, pe 27 mai 1942, Grigore revine cu o cerere prin care doreste 
sa i se confirme ca a lipsit de la serviciu pe baza motivului invocat mai sus.


Certificat care atesta ca in perioada 19 - 27 mai 1942 a fost invoit.
Buun, sa trecem peste acest episod oarecum neclar...


...si sa cunoastem un aspect mai trist din viata personajului nostru.
Conform acestui Carnet de identitate pentru invalid de razboi,
emis in 1943, Grigore avea un procentaj de invaliditate de 20 %
capatat in timpul razboiului (1941), pe cand era sergent T.R.


Contract de inchiriere incheiat intre Casa Centrala de Asigurari a Avocatilor
din Romania (proprietar) si Adriana (probabil sotie) si Grigore Popa.
Obiectul contractului: apartamentul nr. 71, cu doua camere, plus dependinte, situat pe
Calea Mosilor nr. 88 (colt cu str. Calomfirescu, nr. 1), etaj 3, sc. E.
Perioada: 23 aprilie 1945 - 23 aprilie 1946. 



Conform adnotarii, in 1947 tot aici locuia.
Avem totodata si o marturie asupra evolutiei preturilor si inflatiei
din acea perioada. Daca in aprilie 1945 chiria era de 70.640 lei,
in iunie 1947 aceasta ajunsese la 566.000 lei !


In continuare avem de descifrat o situatie taaare imbarligata; 
mai ceva ca-n seriale...
Sper, cu ajutorul documentelor de mai jos, s-o duc la bun sfarsit !





Pe data de 27 aprilie 1946, Grigore Popa intocmeste o 
Cerere de inmatriculare (facand trimitere si la faptul ca este invalid)
pentru "Brevet de bauturi spirtoase cu ridicata".
Aflam din acest document ca data nasterii este trecuta cea in care de fapt a 
fost inregistrat dar, si mai important in contextul povestii tenebroase pe care 
tocmai v-o istorisesc, ca sediul afacerii era in Calea Rahovei nr. 168
(retineti, va rog, adresa).

Pentru aprobarea dosarului era nevoie si de dovada nationalitatii sale
(de roman); act pe care il avea inca din 1933.


Fotocopie. 3 noiembrie 1933.
Data la care tatal lui figura decedat.


Dosarul si-a urmat cursul si i se emite acest Certificat
(un fel de cazier in domeniu) pe 8 august 1946. 


Dar intre timp....
Intai ma duc la o tigara si va povestesc un pic mai tarziu...

Pe 16 iunie 1946, Grigore Popa face o "asociatiune" cu Alexandru Anastasescu,
domiciliat pe Calea Rahovei 168; printr-o "scrisoare".
Dar "nu a putut face fata conditiunilor ce si le-a luat" in acea scrisoare asa incat 
intocmeste un plan de-a dreptul machiavelic.
Socrul lui, Eugen Vasiliu (adica tatal sotiei lui, sa fie mai clar) avusese prin 1942
"o asociatie de desfacere de vinuri" cu Anastasescu, la adresa sus-pomenita.
Afacere incheiata demult, "prin lichidarea socotelilor".
Pe baza acestui lucru Grigore cere, in calitate de procurator al socrului sau, ca acesta 
sa-si continue activitatea la adresa in cauza pe baza prelungirii unui contract 
de inchiriere din 1942. 
Contract de inchiriere atasat la dosar dar care...n-a existat niciodata !


Dupa cum se vede, la proprietar nu apare vreo semnatura...



1 iulie 1946.
Si ca sa dea credibilitate unui fals ("ordinar" ar spune unii) plateste 
la administratia financiara impozitul cuvenit la un contract neexistent 
cu o chirie inventata...




Evident, Grigore al nostru a uzat de cunostintele si relatiile sale 
din lumea avocateasca. Nu i-a mers si Alexandru Anastasescu a
relevat in instanta toate neregulile si falsurile comise.
Pritocind toate aceste hartii mi-a mai venit o idee.
Poate Nea Grigore nici n-a vrut sa se ocupe propriu-zis de afacere, fiind doar 
un paravan pentru socrul lui. Poate faptul ca avea certificat de invalid ii 
conferea niste drepturi (scazaminte fiscale sa le zicem).
Poate socrul lui, Eugeniu Vasile, avea probleme de cazier si nu (mai) putea
figura ca intreprinzator intr-un astfel de negot. 
Sunt doar supozitii, nu certitudini...




Romania - Gradina Europei




Asociatia cele mai Frumoase Sate din Romania


Piata Sfatului, Brasov


5 - 7 septembrie 2014





   Asociația CELE MAI FRUMOASE SATE DIN ROMÂNIA - AFSR, Primăria Municipiului Brașov vă invită în perioada 5-7 septembrie 2014, în Piața Sfatului să vizitați expoziția ROMÂNIA, GRĂDINA EUROPEI. DESCOPERĂ COMORILE ROMÂNIEI, ediția Brasov.
    Expoziția ROMÂNIA, GRĂDINA EUROPEI. DESCOPERĂ COMORILE ROMÂNIEI este un concept inovativ și ludic de promovare a României, fiecare județ fiind reprezentant sub forma unei mese cu o grafică special concepută pentru a face relevant și ușor de identificat pentru orice vizitator principalele valori, obiective turistice, culturale, produse simbol, personalități marcante pentru fiecare județ (România în Miniatură).

Intrarea este liberă.

Vă așteptăm cu drag în România în Miniatură, în România - Grădina Europei.

Zilele Europene ale Culturii Iudaice




Femeile in Iudaism


Bucuresti


7 - 20 septembrie 2014






Intrarea este libera

***FCER - Cultura Arta Stiinta

Festivalul Fructelor de Padure




Cosna


editia a IX-a, 6 - 7 septembrie 2014





***Orion Media Vatra Dornei

Iconari Clujeni




Expozitie de icoane


Centrul de Cultura Urbana Casino, Cluj-Napoca


8 - 12 septembrie 2014




 

   Consiliul Județean, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj în parteneriat cu Asociația Meșterilor Populari Clujeni și Centrul de Cultură Urbană Casino propune publicului în perioada, 8-12 septembrie 2014, o expoziție “cu har” din creația artiștilor iconari contemporani.
    În cadrul vernisajului care va avea loc luni, 8 septembrie, ora 16:00, vizitatorii vor avea privilegiul de a admira și 6 icoane, pictate la sfârșitul secolului al XIX-lea / începutul secolului XX, aflate în colecția dlui. conf. Aurel Bodiu.
    Un alt moment deosebit va fi recitalul de pricesne susținut de Maria Marcu, Ioana Breda Morar și Mihaela Grindean.
    Icoanele care le vor umple clujenilor sufletele de bucurie sunt pictate de:
Pr. Ilarion Mureșan, Monahia Justiniana Kiraly, Niculina Sanda Albu, Mircea Bodea, Sanda Câmpean, Ioan Cosma, Maria Cristea, Adam Curta, Liana Curta, Grigore Dejeu, Valentin Cosmin Dulea, Cornelia Giurgiuman, Monica Gîju, Cristian Andrei Hideg, Dana Viorica Ilea, Henorel Nica, Simona Teodora Roșca, Veronica Lucia Țața.

Vă așteptăm cu drag!

Delta Dunarii - O lume solitara




Expozitie de fotografie


Dr. Klaus Fabritius


Casa de Cultura Friedrich Schiller, Bucuresti


8 septembrie 2014




“Delta Dunării, după câte ştiu, seamănă cu lacul cel cenuşiu, 
unde pelicanul bătrân stă toată ziua grav, aşteptând un fotograf.” 
(Marin Sorescu, De-a Delta Dunării)

Delta Dunării ne priveşte pe toţi !

Grigore Ghidionescu




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile



De multe ori, atunci cand gasesc un teanc cu tot felul de hartii luate, in mare parte,
si "la inspiratie", nu reusesc sa le studiez in amanuntime.
Asa se face ca am parte si de mici surprize, placute; cand le iau la "puricat".
Un contract banal de inchiriere m-a facut sa dau de urmele unui om 
care a insemnat ceva pentru cultura romaneasca. 
Am cautat pe net, am gasit destule referiri despre acesta. Din pacate nu si imagini.
Chiar si-asa, ma bucur ca-l readuc in atentia voastra. 
Luati acest articol si ca un modest omagiu...


Contract de inchiriere intre Bestoiu - Fane Eleonora (proprietar) si 
Ghidionescu Grigore, compozitor al Uniunii Compozitorilor din R.P.R.
Obiectul contractului: un apartament de camere plus pivnita situat pe
str. Ceres nr. 17, parter.
Suprafata: 47, 88 mp din care 34 mp suprafata legala si restul excedentara...
Tocmai de aceea se si precizeaza ca acest spatiu este inchiriat pentru
locuit si studiu.
Mai aflam ca familia lui era alcatuita din 3 membrii
(de ce spatiu excedentar mai putea fi vorba in aceste conditii !)
Valabil pe 3 luni si jumatate, intre 15 mai - 1 septembrie 1953.
La acea data, locuia pe str. Lipscani, nr. 102, Bucuresti.



Nu am imagini cu acest compozitor dar in schimb am semnatura acestuia;
in original.


Un alt contract de inchiriere, in aceleasi conditii ca mai sus
(de fapt o prelungire a celui initial)
Pe perioada: 1 septembrie 1953 - 1 septembrie 1954.


O alta semnatura dar si o noua informatie:
chiria i-a fost majorata incepand cu 1 martie 1968; 
La acea data compozitorul trecuse in nefiinta (vezi mai jos)
Ceea ce inseamna ca la acea data, familia lui tot aici locuia.

Va pot arata si cum a ajuns acest apartament in proprietatea 
Eleonerei Fane. Din 19 iulie 1945.


Este primul contract de acest in fel pe care-l am
in care suma de achitat provine din imprumuturi
(Casa Nationala de Economii si Casa de Pensiuni CEC).






Revenind la Grigore Ghidionescu iata ce am aflat despre 
viata si activitatea acestuia:

Grigore Ghidionescu 

(28 iunie 1901, Geneva, Elveţia - 12 februarie 1968, Bucureşti)
 - compozitor şi pianist. 

   Studiile muzicale le-a început la Şcoala de Muzică din Geneva (1911, pian), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1916-1917) cu Teophil Demetriescu (pian) şi la Cluj Napoca (1926-1927) cu Ilie Sibianu (pian) şi Marţian Negrea (armonie, contrapunct, compoziţie). A urmat cursuri de perfecţionare la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Bucureşti cu Theodor Rogalski (1950, orchestraţie) şi Constantin Bugeanu (1956, contrapunct, citire de partituri). A urmat Facultatea de Drept din Cluj Napoca, obţinând doctoratul în ştiinţe economice şi politice (1930).

    Pianist-concertist de muzică de cameră în Cluj Napoca şi Bucureşti. A susţinut numeroase concerte-medalion cu lucrări proprii. A activat ca funcţionar administrativ (şef de secţie) la diverse instituţii publice din Cluj Napoca şi Bucureşti (1923-1951). A fost distins cu Premiul II (medalia de argint) la Internationaler Wettbewerb din Budapesta (1928) şi Menţiunea I la Premiul naţional de compoziţie George Enescu din Bucureşti (1943). A scris piese orchestrale pentru muzică de filme documentare şi pentru jurnale cinematografice.

Muzică vocal-simfonică

• Zamolxe (1927), poem simfonic;
• Encore un instant de bonheur (1928), 
suită de cinci lieduri simfonice după poeme de H. de Montherlant;
• Din lumea muncii (1951), suită simfonică;
• Amintirile pământului (1964), 
poem vocal simfonic pentru soprană, tenor, bariton, cor mixt şi orchestră mare,
 versuri de Mihai Beniuc.

Muzică de cameră

• Legendă românească pentru vioară şi pian (1926);
• Nocturnă pentru vioară, violoncel şi pian (1943);
• 10 Preludii pentru vioară şi pian (1955);
• Trio pentru vioară, violoncel şi pian (1956);
• Sextet pentru suflători şi pian (1957), poem descriptiv după Petre Ispirescu 
(Povestea lui Gruia cel Viteaz).

Muzică de pian

• Imagini pentru pian (1922), trei piese;
• Mică suită pentru pian (1923);
• Samovarul (1924), nocturnă;
• Sonata nr. 1 pentru pian (1925);
• Scrisori şi răspunsuri (1927), suită cu variaţiuni;
• Fantezie de concert (1926);
• Preludiu şi toccata pentru pian (1927);
• Sonata nr. 2 pentru pian (1928);
• Baladă pentru pian (1939);
• Preludiu pentru pian (1950);
• Nocturnă pentru pian (1951);
• Ionică la circ (1951), suită pentru pian;
• Piesă concertantă pentru pian (1953);
• Sonata nr. 3 pentru pian (1953);
• Mazurca pentru pian (1955);
• Sonata nr. 4 pentru pian (1955);
• Studenţii veseli (1957), piesă burlescă.

Muzică vocală

• Trei cântece pe versuri de Rabindranath Tagore (1925), voce şi pian;
• Doină (1925), voce şi pian, versuri de O. Carp;
• Cadouri (1926), voce şi pian, versuri de Vladimir Ghidionescu;
• Cântec de leagăn (1926), voce şi pian, versuri de Puget;
• Cântec coreean (1951), voce şi pian, versuri de Demostene Botez;
• Cântecul combinei (1952), voce şi pian, versuri de Demostene Botez;
• 6 Lieduri pe versuri de Mihai Beniuc (1952), voce şi pian.

Lucrări didactice

• 6 Studii de concert (1952). Bucureşti, 1954 (patru piese).

***crispedia.ro

Biografii ale unor mari romani - Jurjiu Gheorghe

   Fără să fi făcut în prealabil studii de compoziție, Grigore Ghidionescu a scris în 1924, cinci miniaturi pentru pian, între care mai ales aceea intitulată Samovarul, (distinsă în 1942 la un concurs internațional din Budapesta cu premiul II) a fost de o surprinzătoare originalitate, atrăgând atențiunea cercurilor muzicale din Cluj asupra tânărului debutant.  
   Îndemnat de a-și însuși în mod temeinic știința compaziției, el a studiat timp de un an cu Marțian Negrea, fără a ajunge însă, din cauza timpului scurt, în posesia unui adevărat meștesug componistic, ceea ce mult mai târziu, când după 1951 începuse să desfășoare o activitate componistică mai susținută, a constituit o dificultate în realizarea deplină a intențiilor sale componistice. Că stăpânind mai bine tehnica componistică el ar fi putut da lucrări în care nota personală a muzicii sale s-ar fi putut afirma mai bine, se poate deduce din faptul că și alte lucrări ale sale din perioada de debut, în ciuda unor deficiențe tehnice, se disting printr-o notă de originalitate care se manifestă într-o îmbinare oarecum personală a unor influențe neoromantice.  
    Limbajul armonic al acelor compoziții amintește puțin pe acel al lui Skriabin, pe care însă la data aceea tânărul compozitor nu l-a cunoscut. Având dificultăți mai ales în ceea ce privește construcția unor forme mai ample, - cum arată unele stângăcii ale formei din Sonata I pentru pian (1930), - Grigore Ghidionescu și-a realizat intențiile componistice cel mai bine în scurte piese lirice cum sunt, în afară de cele menționate, Legenda românească pentru vioară și pian (1928), suită în formă de variații libere: Scrisori și răspunsuri (1929) pentru pian și Nocturna pentru vioară, violoncel și pian (1933).    
     De remarcat este faptul că fiind un bun pianist, Grigore Ghidionescu a dovedit o notă personală și în ceea ce privește scriitura pianistică, cum reiese în afară de piesele  menționate mai sus atât din Sonata nr. 2 pentru pian (1938) cât și din câteva lucrări de mai târziu.
    Trăind ca funcționar în București, izolat oarecum de cercurile muzicale, în lipsa unui stimulent mai puternic în activitatea sa creatoare intervine o pauză de opt ani, reluând această activitate după înființarea Uniunii Compozitorilor.     
    Contactul cu confrații săi a constituit apoi un îndemn pentru desfășurarea în mod mai sistematic a muncii sale creatoare. În această perioadă Grigore Ghidionescu urmărește sinteza unor elemente de folclor cu un limbaj de orientare postromantică, creația sa fiind dedicată muzicii vocale și instrumentale de cameră: Șase lieduri pe versuri de Mihai Beniuc (1952), 5 lieduri pe versuri ale aceluiași poet (1952) și o Sonată - lied pe versuri de Tudor Arghezi (1965), și lucrările pentru pian, Studenții veseli (1956), suita Ionică în circ (1951), Șase studii de concert (1951), Sonata a III-a, lucrarea sa poate cea mai izbutită, precum și Sonata nr. 4 (1955). Urmează apoi, în posesia unor experiențe mai mari, realizarea  unor lucrări în formă de sonată: un Trio pentru vioară, violoncel și pian (1956), Sextetul pentru suflători și pian, Povestea lui Gruia cel viteaz (1957) și  4 cântece pentru  violoncel și pian, urmate în 1963 de un Cvartet de coarde.
    Activitatea componistică a lui Grigore Ghidionescu se încheie cu susmenționata Sonată - lied, el compunând anterior, în 1964, poemul vocal - simfonic Amintirile pământului pe versuri de Mihai Beniuc.

 Cartea muzicală românească sec. XIX-XX – Zeno Vancea, 
Editura muzicală, București 1978.