joi, 31 iulie 2014

Exponatul lunii august




Muzeul Judetean Teleorman


Alexandria


1 - 31 august 2014




    Muzeul Judeţean Teleorman vă invită vineri, 1 august 2014, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII AUGUST.
    Pentru perioada 1- 31 august 2014, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de o FAŢĂ DE PERNĂ.
    FAŢA DE PERNĂ expusă datează din perioada 1926-1950 şi provine din comuna Ţigăneşti. A fost achiziţionată în anul 1998 şi face parte din categoria ţesăturilor de interior, obiecte indispensabile organizării interiorului ţărănesc.
   FAŢA DE PERNĂ, ce constituie exponatul acestei luni, este confecţionată din bumbac ţesut în două iţe, cu alesături în război care fac decorul acestei piese. Fondul piesei este alb iar alesăturile sunt de culoare roşie şi albastră. Ornamentica este reprezentată de motive decorative des întâlnite în arta populară românească, geometric stilizate, geometrizarea fiind o caracteristică generală a artei populare româneşti. Sunt prezente : motivul antropomorf "femeia”, a cărei îmbrăcăminte este decorată cu motivul "crucea”, precum şi motivele fitomorfe "pomul vieţii” şi "ghiveciul cu floare”. Simbolul antropomorf al femeii se leagă de străvechi credinţe şi rituri ale fertilităţii şi fecundităţii, mai ales că apare pe un obiect legat de interiorul casei. Motivul crucii este un motiv geometric creştin străvechi prezent în arta populară românească exprimând ideea venerării Sfintei Cruci în tradiţia noastră populară. Pomul vieţii face parte din grupul de motive ale copacului, aureolat de legende şi simboluri în gândirea populară, între care cel mai important este simbolul rodniciei, iar ghiveciul cu floare apare ca o reprezentare a grădinii raiului.
    Deşi femeile teleormănene nu erau ştiutoare de carte, ele au realizat modele geometrice perfecte, care se încadrează în realizări artistice remarcabile.

Salonul de Umor Ridendo Dicere Verum




Muzeul Memorial Cezar Petrescu


Bușteni


ediția a XIX-a, 1 august 2014




    Va invitam sa participati la deschiderea celei de-a XIX-a editii a Salonului de Umor RIDENDO DICERE VERUM, care va avea loc vineri, 1 august 2014, ora 16.00, la Muzeul Memorial Cezar Petrescu din Busteni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1. 
    La eveniment, alaturi de prestigiosi epigramisti din tara si din Republica Moldova, ne bucuram de prezenta si expozitia caricaturistului Costel Patrascan.

***Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova

Tabara Nationala de Pictura Iosif Keber




Arta plastica contemporana romaneasca


Comuna Runcu


5 - 12 august 2014





    Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul Municipal de Cultură Constantin Brâncuși în parteneriat cu Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu și Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu organizează marți, 5 august 2014, ora 11.00, la Muzeul de Artă - Sala Iosif Keber din Parcul Central Târgu Jiu, deschiderea oficială a Taberei Naționale de Pictură Iosif Keber, cu participare Internațională, ediția a IV- a 2014.

Pictori participanți:

1. Vasile Fuiorea - UAP Târgu-Jiu , curator al taberei
2. Gheorghe Plăveți- UAP Târgu -Jiu
3.Gheorghiu Iliana- UAP Târgu -Jiu
4. Constantin Dobrițescu- UAP Târgu -Jiu
5. Gheorghe Dican -UAP Vâlcea
6 .Valentin Boboc, UAP Craiova
7. Cristian Sida - UAP Timișoara
8. Emil Sfera (Serbia)
9. Ivan Velchev (Bulgaria)
10. Minyu Bonev (Bulgaria)

Invitați:

1.Dr. Ion Mocioi
2. Dr. Sorin Lory Buliga

   Tabăra Națională de Pictură Iosif Keber, cu participare Internațională, ediția a IV- a 2014, va avea loc în Comuna Runcu, Județul Gorj și se va desfășura în perioada 5- 12 August 2014.
    Închiderea oficială a taberei și vernisajul expoziției de pictură al Taberei Naționale de Pictură Iosif Keber, cu participare Internațională va avea loc în data de 12 august 2014, ora 11:00, la Muzeul de Artă - Sala Iosif Keber din Parcul Central Târgu Jiu.

De notat in agenda iubitorilor de muzica clasica




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile


"Fratele popor rus - 
 - Libertate ne-a adus"

si nu numai...



Cand eram mai mic, eram un pic nelamurit, ca sa nu zic confuz.
Imi suna ca...stiti voi cine.. sintagma:
"Marea Revolutie Bolsevica din octombrie a avut loc pe 7 noiembrie 1917".
M-am lamurit intre timp,







Locotenentul lui Rakoczi



România de-altădată 


Cinemateca


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile



O propunere, firească spun eu, ca alternativă la filmele de "doi lei" 
care au inundat micile și marile noastre ecrane (și acelea reluari
a nșpea oară); fără mesaj, cu caractere schematice, o nenorocire, ce mai !





Ordinul Steaua Romaniei




Muzeul National Peles


Sinaia


august 2014





  Sub denumirea de decorații se înțelege o mare varietate de însemne, constând în cruci și panglici, coliere, medalii, plăci și ordine. Încă din cele mai vechi timpuri exista noțiunea de dinstincție acordată oricărui cetățean care aducea un serviciu important Patriei, fie i se ridica o statuie, fie i se pronunța elogiul de la tribună, dar neexistând noțiunea de ordine.
   Trecând la Evul Mediu se poate observa ca tradiția recompenselor civice a fost complet uitată, dar gustul distincțiilor a continuat sa subziste. Grație acestui gest începe instituirea Ordinelor de cavalerie și a celor militare. Originea acestor ordine militare, neîndoielnic apare în timpul cruciadelor.
   Distrugerea Templierilor (1312) a dus la începutul decadenței omnipotenței papilor și începerea puterii regale sau monarhice. Atunci apare o nouă clasă de ordine, Ordinele regale și nobiliare de care regii se foloseau ca un fel de răsplată onorifică cât și ca un instrument politic.
    Primele ordine din aceasta categorie a fost cel al Stelei, instituit în Franța de către Jean al II lea cel Bun (1350-1364) și cel al Jartierei, instituit în Anglia de către Eduard al III lea (1312-1377).
    În istoria țării noastre inițiatorul unui prim ordin a fost Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Pe baza acceptului împăratului francez Napoleon al III lea (1852-1870) guvernul de la Iaşi a pregătit o lege (cu regulamentul aferent), pentru instituirea unei decoraţii care urma să se numească Ordinul Spicului de Aur – denumire care sugera bogăţia cerealieră a Moldovei. Evenimentele politice interne au făcut ca acest proiect legislativ să nu fie înaintat spre votare Adunării, în vara anului 1859, ulterior survenind tot mai multe complicaţii externe, iar domnitorul fiind sfătuit să nu grăbească instituirea unui ordin românesc.
    Reluând demersurile în vederea creării unui ordin românesc, Alexandru Ioan Cuza va cere reprezentantului României la Paris, în 1863, să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii în vederea confecţionării unei decoraţii. Casa Krétly va prezenta un model care este imediat acceptat de domnitor şi, pe baza acordului său, se va efectua o comandă pentru cele 1000 de exemplare ale ordinului, prevăzut a avea cinci grade: Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare Ofiţer şi Mare Cruce.
   Cuza hotărâse ca distincţia să se numească Ordinul Unirii, urmând să fie instituit şi acordat în 24 ianuarie 1864, dată la care se împlineau cinci ani de la alegerea sa ca domnitor al Moldovei și al Ţării Româneşti, moment care marca, de fapt, Unirea celor două principate române. Din acest motiv şi deviza ordinului a fost concepută pentru a fi adecvată momentului Unirii: GENERE ET CORDRES FRATRES (“FRAŢI PRIN ORIGINI ŞI SIMŢIRI”), iar, pe (medalionul) avers, erau cifrele “5” şi “24”, date care marcau dubla alegere a domnitorului pe tronurile de la Iaşi şi Bucureşti.
    Neputând institui şi acorda legal ordinul, Cuza se va mulţumi să înmâneze câtorva dintre apropiaţii săi câteva dintre însemne, dar nu ca o decoraţie propriu-zisă, ci mai mult ca un cadou personal, marea majoritate a însemnelor rămânând depozitate în pivniţele palatului domnesc.
   În aprilie 1877, o dată cu izbucnirea Războiului Ruso-Turc, discuţiile pentru instituirea unui ordin românesc se vor relua. Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe din cabinetul I.C.Brătianu, se implică în discuţiile purtate în Camera Deputaţilor pe marginea întocmirii proiectului de lege necesar instituirii unui ordin naţional. Dispunându-se, deja, de vechile însemne ale Ordinului Unirii, rămase din vremea domniei lui Cuza, se decide ca forma de bază să rămână aceeaşi; se va modifica doar cifra domnească, în locul celei avute de către Cuza aşezându-se cea a domnitorului Carol I. Deviza ordinului, care nu mai corespundea noului moment istoric, va fi schimbată, alegându-se IN FIDE SALUS (ÎN CREDINŢĂ ESTE SALVAREA). În ceea ce priveşte numele ordinului, au existat mai multe variante, Kogălniceanu insistând pentru cel de Steaua Dunării, numele ordinului prevăzut prin proiectul legii de instituire pregătită de către Cameră, la 9 mai. Denumirea de Steaua României apărând mai târziu, la 10 mai 1877, o dată cu votarea instituirii ordinelor, ca prim act normativ al noului stat suveran, România
    Ordinul Steaua României se prezenta de la început sub trei forme: una pentru civili, una pentru militari “de pace” şi alta pentru militari “de război”. Numărul maxim de membri, pentru toate cele cinci grade, fusese fixat la 1000. Deoarece, în timpul Războiului de Independenţă, aproape 1000 de militari români au fost decoraţi cu însemne “de război”, reglementări ulterioare vor stabili că decoraţiile oferite cu spade, nu intră în cifra legală a Ordinului Steaua României, putând fi astfel conferite într-un număr nelimitat.
    La începutul Primului Război Mondial se stabileşte că Ordinul Steaua României cu însemne de război se poate conferi exclusiv ofiţerilor (art. IV din Înaltul Decret nr.2968/26.09.1916), însemnul, avand spade încrucişate între braţe, putând fi conferit în toate cele cinci grade. Ofiţerii care s-au distins în lupte directe cu inamicul primeau însemnul ordinului ataşat de panglica Medaliei Virtutea Militară.
   În anii ce vor urma, Ordinul Steaua României va suferi modificări. Prin Legea pentru Reorganizarea Ordinelor Naţionale Române (Decretul Regal nr.1545/1932), Ordinului Steaua României i se modifică forma, numărul de membri şi locul în ierarhia naţională.
   Forma de bază a Ordinului Steaua României, crucea emailată albastru, rămâne neschimbată, dar în locul razelor dintre braţe – care justificau denumirea de stea a Ordinului – au fost aşezate patru acvile heraldice cu zborul deschist; cifra regelui Carol I de pe revers a fost mutată pe avers, reversul primind în schimb anul instituirii, “1877”. Numărul posesorilor Ordinului a fost mărit.
    În 1938, Ordinul Steaua României, primeşte încă un grad superior. Acesta, numit Clasa I, în același an, printr-un Regulament al Legii Ordinelor şi Medaliilor Naţionale conferite pe timp de război (Înaltul Decret Regal nr.4354), însemnele “de război” ale Ordinului Steaua României primesc la panglica model 1932 şi câte o bandă marginală aurie.
    Ca toate celelalte decoraţii existente, şi Ordinul Steaua României va fi abrogat la începutul anului 1948, după proclamarea Republicii Populare Române. Portul distincţiei a fost interzis, chiar şi păstrarea însemnelor acesteia fiind considerată un delict în primii ani după abrogare. După revoluţie reapare, primul în ierarhia ordinelor, reluând vechiul nume, în anul 1998. Regulamentul este bine structurat în privinţa acordării ordinului şi, reţinem, Preşedintele României este Capul Ordinului Naţional Steaua României. Ziua acestui Ordin Naţional se sărbătoreşte la 10 mai, dată care marchează, reunite, Independenţa din 1877 şi Ziua Regalităţii.
   Ordinul se compune dintr-o cruce dreaptă emailată albastru, cu raze între brațe. Medalionul central înconjurat de o cunună de frunze de stejar, emailată verde. Inel emailat albastru cu deviza IN FIDE SALUS. Crucea este surmontată de două spade și de coroana regală. Panglica este roșie, marginile albastre.
   Primele decernări ale Ordinului Steaua României s-au făcut în lunile septembrie și octombrie 1877, cu ocazia luptelor de la Plevna. În 1878, Regele Carol I a decorat pentru activitatea depusă pe front pe Ieromonahul Calinic Miclescu, ministrul de război Iacob Lahovary (1846-1907), generalul Gheorghe Manu (1833-1911). Cu ocazia inaugurării Castelului Peleș în 1883, regele îl va decora pe sculptorul Casei Regale, Martin Stöhr, iar în 1884, Carol I îi conferă ordinul lui Carol Popp de Szathmari pentru activitatea sa fotografică.
   Alte personalități care au primit acest ordin ar fi: I.C Brătianu, Petre P. Carp, Mihail Kogălniceanu și arhitectul Casei Regale – Karel Liman.

Ionuț Banu,
documentarist