sâmbătă, 12 iulie 2014

Dupa obcini




Arta plastica contemporana romaneasca


Elisabeth Lili Ochsenfeld


Galeria Pygmalion, Timisoara


17 iulie - 7 august 2014




***via Anca Buzatu

Talismanul etrusc




Lansare de carte


Alessandro Baussmerth


Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti


14 iulie 2014





   Editura CORINT vă invită luni, 14 iulie, ora 19.00 într-o fascinantă călătorie prilejuită de lansarea volumului: TALISMANUL ETRUSC de Alessandro Baussmerth

Lansare în prezenţa autorului însoţită de muzică gregoriană, 
balade germane şi italiene

Invitaţi:

Bedros Horasangian, scriitor
Prof. Tina Săvoi, directoarea şcolii italiene Aldo Moro, Bucureşti
Lector Şerban Tarciziu, Universitatea Bucureşti,
 Facultatea Romano-Catolică
Arh. Walter Riess, autorul graficii

Moderator: 
Ana Antonescu,
 redactor-şef Grupul Editorial Corint

Asa cum a fost




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile


Voi reliefa prin acest articol un alt aspect dureros din istoria noastra;
nu atat de indepartata. Mai exact din 1945.
Pe scurt iata despre ce este vorba, asa cum este redat pe: 
http://axa.info.ro/politica/repatrierea-in-urss-a-cetatenilor-originari-din-basarabia-si-bucovina-de-nord-refugiati-pe-teritoriul-judetului-vaslui/

  "Conventia de Armistitiu încheiatã la Moscova si semnatã de delegatiile României si URSS la 12 septembrie 1944, a dus în mod arbitrar si la masive mutatii umane, pe lângã punerea la dispozitia rusilor pe termen lung a tuturor resurselor economico-financiare ale tãrii noastre, în contul despãgubirilor de rãzboi în cuantum de 300 de milioane de dolari-aur la cursul din 1938.
    Prin articolul 5 al acestei conventii, România se obliga sã initieze si sã participe activ la identificarea, strângerea si aducerea în fata delegatilor sovietici ai Serviciului Special pentru Repatriatii Aliati, a tuturor cetãtenilor din Basarabia, Bucovina de Nord, de la est de Nistru sau chiar a rusilor, ucrainenilor sau ai altor nationalitãti din imperiul sovietic, care s-ar fi aflat în momentul 12 septembrie 1944 pe teritoriul României din diverse motive."

Repatrierea de fapt a insemnat deportarea a mii de refugiati romani proveniti 
din Basarabia si Bucovina de Nord; 
insotita de tragedii umane de nedescris, necuantificate vreodata...

Sa facem cunostinta, prin intermediul unor inscrisuri, cu un astfel de caz
(finalizat in mod fericit, asa cum veti afla din randurile de mai jos)

Mai precis cu Andrei Carnauhov.
Nascut pe 17 august 1912, la Tighina.
Parinti: Iacob si Sofia


Certificat de Absolvire
Scoala Comerciala Elementara de baieti din Tighina


Document eliberat la 14 septembrie 1928.


Notele obtinute pe parcursul anilor 1925-1928 la 
Scoala Comerciala Elementara din Tighina.



Legalizarea pentru Romania (Regat).


O dovada emisa de Politia Orasului Tighina la 23 august 1941, 
prin care se adevereste ca a fost mobilizat pentru lucru in Ucraina
(O mentiune: Tighina a fost eliberata de armata romana la data de 16 iulie 1941).
La acea data Andrei era functionar si locuia pe strada Marasesti nr 55
 (poetul Mateevici nr. 128). 


Pe spatele documentului sunt trecute datele prezentarii (pentru verificare, probabil)
la Biroul Sigurantei.


Iacob Carnauhov  solicita  Oficiului Starii Civile din Tighina
 un certificat pentru mama sa (bunica lui Andrei)
Parascovia "a lui Luchian Anton Socolov".
Se adevereste astfel ca aceasta figura in "registrul Obstii Moldovenesti"
- la "secta molocana"din anul 1858.
Certificat emis la 15 ianuarie 1943.
Indraznesc o explicatie; probail ca prin acest document s-a cautat dovedirea 
originilor sale romanesti/moldovenesti.

Despre secta pomenita mai sus iata ce am aflat:
   MOLOCAN (молокан) – sectă religioasă care s-a constituit la sfârşitul sec. al XVIII-lea în gubernia Tambov. Fondatorul sectei – ţăranul Semion Uklein. Către sfârşitul vieţii Uklein avea peste cinci mii de adepţi în guberniile Tambov, Harkov, Ekaterinoslav, Orlovsk şi Simbirsk. Denumirea de molocani a fost dată acestei grupări religioase încă în 1765 de către consistoriul din Tambov, datorită faptului că membrii sectei foloseau în mâncare, în timpul postului, laptele (молоко). Reprezentanţii acestui curent religios îşi spuneau creştini duhovniceşti, iar denumirea de molocani o explicau prin faptul că învăţătura propovăduită de ei conţine „словесное молоко – laptele verbal”, despre care se vorbeşte în Sfânta Scriptură. Molocanii criticau biserica oficială, dogmele şi tradiţiile religioase, aduceau onoruri monarhului şi reprezentanţilor puterii (nmuseum.blogspot.com/p/molocan.html)


Copie Certificat emis de Primaria Comunei Grigoreni, Judetul Tighina,
la 25 iulie 1943.
Aflam astfel ca Andrei s-a intors din refugiu in Grigoreni
"prin luna octombrie 1941".
Grigoreni era si locul de nastere al sotiei lui si probabil proprietatile agricole
pe care le poseda reprezentau zestrea acesteia.


Am ajuns la documentul de baza in ceea ce priveste subiectul "dezbatut"
in debutul articolului.
Adeverinta emisa de catre Prefectura Judetului Ialomita - Biroul Armistitiului
la data de 11 iulie 1945.
La acea data Andrei locuia impreuna cu sotia, Ecaterina 
(nascuta pe 23 septembrie 1918) si fiica lor, Margareta
in comuna Slobozia, Judetul Ialomita 
(unde ajunsese, refugiat din nou, prin 1944).
Dupa cum reiese din document, a hotarat 
"sa ramina in Romania intrucit a facut destule probe cu actele aflate in dosar 
ca in anul 1940/1941 n'a locuit in U.R.S.S.".


Certificat de Cetatenie
emis de catre Sfatul Popular al Comunei Gearmata, Raion Timisoara 
la 25 iunie 1951.
Din acest "inscris" aflam si datele de nastere ale copiilor:
Margareta (3 iunie 1942, Tighina)
Gavril (21 ianuarie 1947, Ludus - Turda).
Si unde locuia mai stim: la nr. 418.
De mentionat ca cetatenia romana a obtinut-o in urma sentintei 
Tribunalului Timis-Torontal la 12 mai 1948.


Un amanunt un pic amuzant. 
Probabil din cauza lipsei de hartie sau al spiritului de economie,
documentul a fost scris pe spatele unui formular de Proces-Verbal...



Mica si mare publicitate - din ziare adunate (1)



Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile
























Dupa cum ati putut vedea o oferta promotionala diversa si bogata.
Aveti de unde alege !


Ziar cotidian independent ECOUL.
Anul II, nr. 146. Vineri, 30 aprilie 1932.
Director: Radu Volbura.
Redactia si Administratia: Str. Col. Boyle, nr. 14.
Nu stiu daca nr. de telefon mai este valabil dar eu totusi vi-l dau: 33/5.

Rasfoind pagini vechi, ingalbenite de vremuri (1)




Romania de-altadata


Inscrisuri de toate felurile


Colectii si Colectionari



Prin articolul de fata incep un nou serial; dedicat presei de-altadata.
Am sa incep cu cateva ziare de la Galati - asa s-a intamplat sa fie. 
As fi tare bucuros sa mai gasesc si alte astfel de tiparituri;
mai cu seama locale. Au ele un "parfum" specific...
Dar pana atunci, va invit sa va asezati comod in fotolii, 
cu o cafeluta asezata pe masuta de langa voi.
Merita sa savurati lectura...


Ziar cotidian independent ECOUL.
Anul II, nr. 146. Vineri, 30 aprilie 1932.
Director: Radu Volbura.
Redactia si Administratia: Str. Col. Boyle, nr. 14.
Nu stiu daca nr. de telefon mai este valabil dar eu totusi vi-l dau: 33/5.


Articol destul de actual si-n zilele noastre...


Poate este nevoie si de-asa ceva...


Un demers just si necesar. Bahmu stie de ce...



Azi C.F.R. -ul pare in si mai mare suferinta.


O problema serioasa pentru noi toti: "eftinirea" traiului.
Atunci ca si acum.


"Clienti" tot unul si unul...


Sper sa-l fi gasit pe Misu intre timp. Sanatos de buna seama...


De-asta, totusi, am scapat.









Nu stiu cum se face dar iar se potriveste...


Sava, Sava, cine-mi esti...





Si doua stiri, la fel de "pozitive" din strainatate.


Se citeaza ca sursa un radio polonez...omonim.


Tot de la Radio Ecoul.

Onor clientela, pentru anunturile si reclamele aparute in acest numar al ziarului,
va invit sa cititi articolul special dedicat lor...
...care urmeaza.