duminică, 31 august 2014

In memoriam B. Elvin



Romania de-altadata


Colectii si colectionari


Inscrisuri de toate felurile




Am gasit azi un mic document, tiparit pe carton.


Acesta se refera la Adunarea Generala a Scriitorilor din R.S. Romania,
Bucuresti, Ateneul Roman, 14-16 noiembrie 1968.


Destinatar - invitat: B. Elvin.
Marturisesc ca, la prima lectura, nu am stitut despre cine este vorba;
chiar daca numele avea o oarecare rezonanta pentru mine.
Asa ca am facut "cercetari".
Randurile de mai jos au fost pe deplin edificatoare; sper ca si pentru voi.
Nu mai este mult si se implinesc trei ani de la disparitia acestui OM.
Cine stie, poate si acest articol se va constitui intr-un 
remember bine primit. Acolo, sus !

B. Elvin

Foto: Institututl Cultural Roman.

   Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă, în ziua de 18 septembrie 2011, a reputatului scriitor Elvin Bernstein (B. Elvin), unul dintre decanii de vîrstă ai Uniunii.
    B. Elvin s-a născut la Moineşti la 24 august 1927. Din cauza etniei sale, a fost împiedicat să studieze la Liceul Mihai Viteazul, fiind obligat de legile rasiale ale timpului la munci obligatorii. A reuşit să urmeze cursurile Liceului Cultura-Max Aziel, unde l-a avut ca profesor de limba română pe Mihail Sebastian. 
    A debutat ca publicist în revista Caiete culturale, editată chiar de el, iar ca literat, în ziarul Ecoul (1944), cu un medalion G.B. Shaw, semnat cu pseudonimul Paul Scorţeanu.     
    După absolvirea liceului, a urmat cursurile de Estetică ale Facultătii de Filosofie din Universitatea Bucureşti. Ca student şi apoi absolvent a colaborat la revistele: Contemporanul, Gazeta literară, Luceafărul, Viaţa românească.
   După absolvirea facultăţii, în anul 1950, a lucrat la Editura Tineretului, dar a fost exclus din partidul comunist şi din editură. Ulterior a scris şi publicat volumul Anatole France, care i-a atras excluderea din redacţiile la care activa, timp de trei ani. Volumul era îndreptat împotriva fanatismului politic şi era inspirat de revoluţia anticomunistă maghiară din 1956.       Ulterior a reuşit să devină secretar literar la Teatrul de Comedie şi apoi Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, unde a iniţiat şi a editat vreme de 20 de ani publicaţia trimestrială Caietele Teatrului Naţional, una dintre cele mai valoroase publicaţii culturale ale anilor ’70-’80.
    După revoluţie, începînd din 1992, B. Elvin a devenit redactor-şef al altei publicaţii de prestigiu: Lettre Internationale – ediţia română, pe care a condus-o pînă la sfîrşitul vieţii. 
    B. Elvin a fost un scriitor ataşat mişcării teatrale, a scris critică de teatru şi a făcut parte din Secţia de dramaturgie a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti. În afară de activitatea sa publicistică, a publicat numeroase volume de eseu şi romane între care: După o lungă şi grea suferinţă (1973), Partea mea de comedie (1974), Prin ce se deosebeşte această noapte? (1977), Hotarul imaginar (1980), În continuare (1982), Colţurile cercului (1985), Patru şi un absent (1988).
    Prin dispariţia lui B. Elvin, literatura română, presa noastră culturală şi lumea literară din România suferă o grea pierdere. (romlit.ro)



***Dl. Ionel Novac, un mare iubitor de Eminescu si pasionat colectionar de 
marturii ale oamenilor de litere romani, mi-a permis intregirea acestui articol
cu cateva materiale din propria-i avere...de suflet.
Si pentru aceasta trebuie sa-i multumim !



Adriana Iliescu, semnatara acestori randuri este...
viitoarea "mama cea mai in varsta", de pe la noi si nu numai. 
1969.


1975.



1976.


O ilustrata - invitatie...



...cu mai multe si diverse informatii valoroase.


1978.


1989.


1989.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu