luni, 5 mai 2014

Constantin Brancoveanu - Voievod, Ctitor, Martir, Sfant




Bals


prima editie, 9 - 10 mai 2014





   "Cei vii caută să împărtăşească pe cei morţi cu bucuria ori cu întristarea contemporană. E încercarea de preamărire a celor pe veci adormiţi, pentru a face, prin asemănarea lor cu noi, lauda sau hula celor de azi. Să pomenim pe întemeietori.” (Vasile Pârvan


Comunicat de presă:

   Odată cu ridicarea în scaun a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), se produce sub oblăduirea sa acel răgaz de peste un sfert de secol atât de necesar creaţiilor de ordin spiritual, răgaz oferit de altfel şi de ambianţa externă, dar vegheat de grija voievodului de a-şi păzi ţara de invazii străine sau de participări militare în folosul altora.
   În amintirea posterităţii, figura lui Constantin Brâncoveanu s-a detaşat nu numai ca o personalitate aparte în domeniul ocrotirii artelor şi culturii, care în timpul domniei sale au cunoscut o înflorire deosebită, ci şi prin marile sale merite pe tărâmul politico-diplomatic. El s-a menţinut în scaunul Ţării Româneşti aproape 26 de ani - datorită cumpătării, chibzuinţei şi rolului în care a înţeles să-şi îndeplinească menirea de promotor al idealului de independenţă a patriei, într-o perioadă de mare restrişte şi tulburări în acest colţ al continentului european. 
   După cum a relevat atât de inspirat Nicolae Iorga : "Brâncoveanu a izbutit să păstreze nu numai Ţara Românească, ci întreaga noastră naţiune, ca trup politic, ca suflet românesc, timp de mai bine de un sfert de veac.”
  Om politic şi diplomat iscusit, protector generos al artelor şi culturii şi adevărat mecena pentru întregul Orient ortodox, Constantin Brâncoveanu a fost în măsură să asigure Ţării Româneşti în timpul domniei sale, o epocă de certă măreţie.
   Gloria la care năzuieşte Brâncoveanu - întocmai ca înaintaşul Neagoe-vodă - nu este cea a armelor, ci a ctitoririi operelor culturale; ele vor conferi Ţării Româneşti un covârşitor prestigiu. Toate acestea aveau menirea să împlinească în Ţara Românească formula Renaşterii despre rolul domnului, care se ridică deasupra boierimii prin aureola creaţiilor artistice şi culturale ale stăpînirii sale.
   Fapte bune sunt casele, cărţile, şcolile, adică un program edilitar destinat să creeze un cadru plastic vieţii colective, un program menit să dezvolte cultura tipărită, aceea care putea răspândi mai eficient decât manuscrisul ideea şi atitudinea civilizată, în sfârşit, şcoala care formează oameni. Psaltirea de la Buzău din 1701 a fost destinată cultului şi „la şcoale pentru învăţătura copiilor”.
  Epoca lui Constantin Brâncoveanu, judecată după operele lăsate, este singura epocă de destindere, în care un surâs vioi şi optimist a luminat faţa trudită a neamului nostru.
  "Arta brâncovenească este pentru noi semnul că există undeva în lumea formelor şi a ideilor o ţară a Făgăduinţei unde se vor realiza însuşirile noastre artistice dintre care atîtea dorm încă în somnul lor letargic cum dorm în munţii, încă nespintecaţi, în somnul lor inform coloanele viitoarelor peristiluri, ce-şi vor arunca umbra pe pământul ţării noastre. Epoca brâncovenească este o platformă de unde aspiraţia îşi poate lua zborul; …ea înseamnă începutul maturităţii noastre artistice.” ( Vasile Pârvan

   Asociaţiile Salvaţi Identitatea Satului şi Renaştem Împreună în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Olt, Inspectoratul Judeţean Olt, Muzeul Judeţean Olt, Primăria din Balş, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Balş şi Studioul Media Art, desfãşoarã în perioada 9-10 mai 2014, la Sediul Primăriei Balş, sala Paul Tudor prima ediţie a simpozionului naţional intitulat Constantin Brâncoveanu –Voievod, Ctitor, Martir, Sfânt. Această activitate este prima dintr-o serie de simpozioane, mese rotunde precum şi alte activităţi cuprinse în Parteneriatul educaţional naţional Nu toţi dacii au murit la Sarmizegetusa, Măria Ta! care se va desfăşura în perioada 2014-2024.
   Preşedintele Asociaţiei Salvaţi Identitatea Satului, profesorul Iulian Viorel Călugăru, coordonatorul proiectului: << Fiecare naţiune îşi are rădăcinile ei, cultura proprie, aceasta reprezentând totalitatea valorilor spirituale ale unei naţiuni, care trebuie transmise generaţiilor viitoare. 
   "Constantin Brâncoveanu a fost un mare <ctitor> de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţara sa şi pentru credinţa creştină. Moartea lui a impresionat profund pe contemporani, chiar şi pe necreştini. După cum era de aşteptat, moartea muceniceascǎ a Voievodului a avut un larg ecou în sufletul poporului român, care l-a plâns în cântece şi balade populare. ” 
   Prin toate activităţile propuse dorim să promovăm istoria naţională – călăuză a vieţii, să evidenţiem aspectele comune ce vizează transmiterea valorilor culturale, cu scopul de a întreţine spiritul cultural şi istoric românesc, să împărtăşim din experienţa didactică, să consolidăm comunitatea profesorilor din ţara noastră. Motivaţia pentru studierea istoriei naţionale este o necesitate a revigorării sentimentului patriotic. 
   Aniversările, centenarele şi alte sărbători publice prezintă, oportunităţi ad-hoc pentru utilizarea multiperspectivităţii istorice, aceasta fiind ca intenţie, mai pluralistă, inclusivă, integrativă şi comprehensivă decât abordările mai tradiţionale ale educaţiei istorice.
   Astăzi, valorificarea formativă a istoriei are în vedere antrenarea gândirii, apartenenţa la respectarea adevărului, la obiectivitate, spirit critic, participarea activă şi conştientă la promovarea şi ocrotirea valorilor sociale, culturale, ce aparţin individului, comunităţii şi umanităţii în egală măsură.
   În contextul globalizării, al integrării europene şi a cosmopolitismului, un astfel de simpozion contribuie major la fundamentarea/refundamentarea conştiinţei de sine, a identităţii, a apartenenţei, dar şi la valorizarea propriei istorii. Cu uciderea lui Brâncoveanu, a luat sfârşit un capitol însemnat al istoriei Ţării Româneşti. 
Vă invităm să redescoperim perenitatea operelor Voievodului –MARTIR.>> 

Biroul de presă al
Asociaţiei Salvaţi Identitatea Satului

Intrarea la eveniment este liberă şi se face în limita locurilor disponibile.

***Asociatia Salvati Identitatea Satului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu