miercuri, 23 octombrie 2013

Pe simezele tecucene




Arta plastica contemporana romaneasca


Expozitia: Tinerimea artistica tecuceana


Galeriile de Arta Gheorghe Petrascu, Tecuci


26 octombrie 2013




  Vă așteptăm cu drag, entuziasm, artă și 22 de tineri artiști la vernisajul de sâmbătă, 26.10.2013, ora 16:00, la Galeria de Artă Gheorghe Petraşcu.

Salonul Literar Axis Libri




Biblioteca Judeteana V. A. Urechia


Lansare de carte


Galati


24 octombrie 2013





  Biblioteca Județeană V.A. Urechia Galați vă invită joi, 24 octombrie 2013, ora 17:00, la Salonul Literar Axis Libri, manifestare culturală organizată săptămânal în Sala de lectură Mihai Eminescu, la sediul central. 
  Evenimentul va cuprinde următoarele momente: Vasile Ghica în Antologia dell'aforisma romeno contemporaneo, autor: Fabrizio Caramagna și în antologia Naji Naaman's Literary Prizes 2013; lansarea volumului Uricar la poarta Moldovei de Jos, vol. IV și V, autor Ionel Necula; lansarea volumului Copilăria ... draga mea, autor Petru Blaj; lansarea volumelor Fie ca morții să rămână morți și La triste France, autor Rareș Strat și lansarea volumului Aventurile lui SpiderDenis: Banda șobolanilor, autor Iulian Voicu. 
  În deschidere elevii de la Liceul de Arte Dimitrie Cuclin vor susține un recital artistic.   
  Moderator va fi prof. Theodor Parapiru.

Gherla - cetatea lui Martinuzzi




Lansare de carte


Gabriel-Virgil Rusu


Casa de Cultura, Gherla


30 octombrie 2013




Demonstratie de ceremonia ceaiului




Libraria Carturesti


Chanoyu


Bucuresti


28 octombrie 2013








"Zen este gustul ceaiului."
   Împreună cu Ambasada Japoniei și Asociația Chado Urasenke Tankokai România-Luminiş vă invităm luni, 28 octombrie, de la ora 18:00, la o demonstrație de ceremonia ceaiului condusă de maeștrii de ceai Michiko Nojiri și Gabriel Soga Căciulă. 
Intrarea este liberă, însă locurile sunt limitate. 
Pentru detalii legate de rezervarea lor, vă așteptăm pe http://blog.carturesti.ro/ceremoniaceaiului/

De ziua lui Perpessicius




Muzeul Brailei


Expozitia: Zi de sarbatoare in casa lui Perpessicius


Casa Memoriala D. P. Perpessicius, Braila


24 octombrie 2013 - ianuarie 2014







  În fiecare an, în preajma sărbătorii Sfântului Dumitru, ne amintim cu drag de ziua renumitului critic literar, istoric, folclorist, eseist şi poet, eminescologul brăilean Dumitru Panaitescu Perpessicius (21 octombrie 1891 - 29 martie 1971).
  Anul acesta, pe data de 24 octombrie, ora 11.00, la Casa Memorială Dumitru Panaitescu Perpessicius va avea loc o întâlnire cultural-artistică cu elevi și profesori ai Liceului Pedagogic D. Panaitescu Perpessicius Brăila.
  Profesorii Marioara Novac și Constantin Gherghinoiu ne vor povesti despre activitatea lui Perpessicius închinată culturii românești.


  Manifestarea include și deschiderea expoziției Zi de sarbătoare în casa lui Perpessicius, realizată cu piese din fondurile memoriale Dumitru Panaitescu Perpessicius și Vasile Bancilă, Colecția de Etnografie și Artă Populară și din fonduri personale.
  Invităm publicul în casa din strada Cetății nr. 70 pentru a ni se alătura omagierii patronului său spiritual.
  Coordonator: Elena Ilie, muzeograf - Secţia Arheologie, Istorie şi Memoriale.

Romania pamanturi eterne (II)





Ion Miclea

Civilizatie milenara



IV - Bostinaritul







Teasc cu surub si "grapa" pentru obtinerea cerii din fagurii stupilor de albine, din comuna Sebesul de Jos (jud. Sibiu). Materia prima (bostina), incalzita in prealabil, este presata prin intermediul unui piston, de grinda masiva a teascului, coborata cu ajutorul surubului excentric, actionat prin invartirea cu ajutorul unei parghii, de mai multi oameni. La terminarea miscarii de rotare a surubului este ridicata grapa cu bolovani, accentuand forta de presare.


Interiorul locuintei de lumanarari din satul Sebesul de Jos (jud. Sibiu). Interiorul locuintei taranesti reprezinta o unitate functionala si stilistica desavarsita, constand din sistematizarea spatiului prin dirijarea luminii si dispunerea mobilierului (masa marginita de lavite, in unghiul luminos format de peretii cu ferestre si patul, in unghiul intunecos, opus), din echilibrata distributie a valorilor decorative: mobilierul, pictat, friza ceramica si icoanele pictate, pe peretii luminati, iar textilele decorative pe pat si pe culmea instalata deasupra acestuia.


V - Pescuitul



Pescuitul la varsa, la Crisan, in Delta Dunarii. De forma unui con si construita din impletitura de nuiele sau din plasa de inele metalice, varsa este utilizata la pescuitul stationar, cu momeala sau prin asezarea pe curentul apei, in timpul migratiei sturionilor pe Dunare.


Cherhanaua din Mahmudia (jud. Tulcea). Constructie riverana Dunarii, realizata in tehnica palafita (suspendata pe piloti), cu acoperisul din stuf batut, si servind receptionarii recoltei piscicole, sortarii si prelucrarii primare a pestilor (extragerea icrelor, sararea, depozitarea cu ghiata).


Gospodarie de pescar cu moara de vant din comuna Mahmudia (jud. Tulcea). Ansamblu edilitar si arhitectonic, complex ca structura si riguros organizat prin distribuirea constructiilor in cele trei compartimente delimitate cu imprejmuiri proprii; in fata: casa, baia si cuptorul; la mijloc, cu intrarea laterala: grajdul si cotetele; in spate la gradina: moara si grupul sanitar. Constructiile sunt lucrate in tehnica chirpiciului, cu acoperis de stuf batut, iar imprejmuirea complexului, la fatada, din scandura traforata, in rest, din stuf impletit.


Port popular dobrogean din colectiile Muzeului Deltei Dunarii - Tulcea. Incadrat perfect, tipologic si stilistic, portului romanesc, cel dobrogean exceleaza prin bogatia si armonia cromatica (tipic meridionala), prin decorativismul geometric si perfectul echilibru al campilor ornamentali (tipice etniilor agrariene). 


VI - Pastoritul




Galeata cu cupa de muls oile la o stana din muntele Puru (jud. Alba). Cupa de muls (confectionata prin scobire) este instalata printr-un sistem basculant in mijlocul galetii lucrate din doage, continutul sau fiind deversat in vasul mare, dupa indepartarea eventualelor impuritati aparute in timpul mulsului.


Coliba pastorala din comuna Rucar (jud. Arges). Specifica zonei de fanate a Argesului, coliba constituie un ansamblu arhitectonic pastoral multifunctional. Coliba propriu-zisa construite din grinzi cioplite si acoperita cu sita, avand functia de locuinta pentru pastor, adapostul oilor fatatoare si al mieilor amenajat sub polata, prin prelungirea acoperisului colibei pe doi pereti ai acesteia, si ocolul deschis, construit din sparturi de arbori inclinate pe pari asezati intre furci, pentru apararea oilor de animalele salbatice.


Comarnicul stanii din Coltii Ciuvalei (jud. Arges). Compartiment distinct al stanilor tricelulare (de obicei, constructie independenta), servind ca adapost pentru pastori in timpul mulsului oilor. Deschis in fata, el este prevazut in partea dinspre tarcul oilor, cu deschideri prin care sunt introduse oile, una cate una, pentru muls.


Stana din Coltii Ciuvalei (jud. Arges). Constructie pastorala alpina realizata din barne de brad si acoperita cu sita, in patru ape, avand trei incaperi: comarnicul pentru muls, din care se intra in "fierbatoare" (atelierul pentru prelucrarea laptelui) si "branzaria", spatiul amenajat pentru dospirea casului si depozitarea branzeturilor.


Gospodarie pastoreasca cu ocol intarit din comuna Magura (jud. Brasov). Gospodarie pastorala, specifica asezarilor de la mare altitudine, risipite, compusa din casa (datata 1844) si anexe (grajduri, susop, fierbatoare si adosata casei, croznia pentru oi), care inchid ermetic un ocol patrulater prevazut cu poarta mare si portita, in fata si cu portita , in spate.


Interior cu cuptor din gospodaria cu ocol intarit, din comuna Magura (jud. Brasov). Cuptor cu vatra libera si cos de tiraj tronc-piramidal, prevazut cu o cusba rabatabila din metal, pentru atarnarea ceaunului, servind la pregatirea mancarii dar si la incalzirea camerei de zi a gospodariei.


Gospodarie pastoreasca cu curte inchisa din comuna Poiana Sibiului (jud. Sibiu). Specifica Marginimii Sibiului, gospodaria datata 1854 este construita din patru constructii distincte: casa, pe soclu inalt din piatra, cu pivnita, sura cu grajdul avand compartimente special amenajate pentru cornute si ovine, sopronul deschis spre curte, pentru oi si casuta batraneasca cu o singura incapere, toate legate intre ele prin porti inalte din zid de piatra si imprejmuire din grinzi de brad.


Vedere aeriana a unei stani la poalele muntilor Orastiei (jud. Hunedoara). Alaturi de stana, se disting dotarile indispensabile ale unui asemenea complex pastoraL: strunga pentru oi cu comarnicul pentru muls si izvorul cu trocile pentru adapat animalele.


Atelier de cojocar din Salistea Sibiului.


Elevi ai scolii populare de arta din Rasinari, indrumati de Ana Omota. In cele doua centre de veche traditie mestesugareasca in prelucrarea blanurilor si pieilor, transmiterea mestesugului se face prin scolirea noilor generatii de catre cei mai inzestrati creatori populari, astazi, in cadrul claselor externe ale Scolii populare de arta - Sibiu,


VII - Tesutul




Invatarea torsului in Curtisoara (jud. Gorj). Manuirea fusului in torsul de pe furca cere o indemanare transmisa din generatie in generatie, de mii de ani, celE mai vechi urme ale mestesugului (fusoaiele ceramice) datand din epoca neolitica.


Scoarta de lana din zona Branului. Piesa decorativa (paretar) din interiorul locuintelor zonei Branului, realizata la razboiul de tesut in tehnica celor 4 ite, decorul constand din caroiajul geometric ce incadreaza motivul ostiei, realizat printre ite (prin navadire).


Astazi, la razboiul de tesut in comuna Ilva Mare (jud. Bistrita Nasaud). Tehnica tesutului orizontal consta din introducerea suveicii cu "bateala" (firul transversal) printre firele urzelii (firele longitudinale) urmata de indesirea prin baterea cu spata fixata intre "brigle" (in mana dreapta).


Tesaturi si porturi bucovinene din comuna Balea (jud. Suceava). Produse ale valoroasei industrii casnice textile bucovinene, portul si tesaturile decorative de interior (fete de masa, paretare, grindarase si tesaturile de culme), bogat decorate cromatic, in tehnica geometrica, constituia odinioara podoaba fiecarei locuinte taranesti.


Valtoare pentru ingrosat straiele de lana, comuna Sichevita (jud. Caras-Severin). Cosul tronconic pentru ingrosarea tesaturilor din lana numit steaza in estul si nordul tarii, vaiala in Banat si valtoare in teritoriile fostei provincii romane a Daciei, constituie cea mai veche instalatie de exploatare a energiei hidraulice (din epoca dacica), penru prelucrarea textilelor groase din lana.


Tesaturi si port de femeie din comuna Oboga (jud. Olt). Tesaturile si portul oltenesc se disting ca valori de exceptie ale industriei casnice textile romanesti prin bogatia cromaticii (in care efectul rosului dominant le confera o nota distincta), prin stilistica ornamentala (in care alternanta rombului cu vistrele, a motivului geometrizat cu cel naturalist), creeaza o suita de modele de mare expresivitate artistica. 


Vartelnita din comuna Berbesti (jud. Maramures). Instalatia functioneaza pe principiul miscarii circulare, utilizata la depanarea firului si pregatirea mosoarelor (bobinelor) pentru suveica, cu ajutorul sucalei sau al rotii de depanat.


Femeie in port nasaudean, torcand. Torsul, alaturi de tesut, a creat marea arta a portului popular, cea mai expresiva manifestare a harului artistic al tarancii romane, de o deosebita unitate structurala, pe plan national si de o impresinanta varietate stilistica zonala, Nasaudul avand la randu-i particularitati distincte, de mare frumusete.  


Piua de postav hidraulica din comuna Sichevita (jud. Caras-Severin). Tipologic, instalatia de piuat se include in aria pivelor cu maie si bataie pendulatorie; hidrotehnic reprezinta o particularitate intalnita numai in Clisura Dunarii, constand din suplimentarea vietezei apei pe baza ameliorarii admisiei (prin utilizarea "butoiului") si construirea rotilor hidraulice pe verticala cu cupe, in locul celor cu aripi sau lopeti. 


Cerga de lana pe cosul de ingrosat al darstei din Moeciul de Sus (jud. Brasov). Procesul complex al prelucrarii straielor la darsta presupune viitoritul, trasul firelor pe "cosul de tras" si ingrosarea tesaturii in cosul de ingrosat. Flausatul (sau trasul firelor) se face prin trecerea tesaturilor (prin invartirea cosului centrat pe axul rotii hidraulice) peste o grapa de spini (sau de cuie) care rup un capat al firelor.


Tesaturi din locuinta maramureseana din comuna Berbesti (jud. Maramures). Tesaturile din canepa si lana, de uz gospodaresc si decorative, grupate pe pat si pe culme (straiele in vargi albe si negre, covoarele cu "catane - antropomorfe - , stergurile si capataile, decorate geometric in negru si rosu), releva o sobrietate coloristica specific nordica.


Suman oltenesc din satul Calui (jud. Olt). Piesa de port din panura neagra, decorata prin broderie cu siret colorat, aplicat, si cu gaitane, de mare efect estetic, exprima un mestesug de traditie medievala - sumanaritul - care a dat, in fiecare zona etnografica, centre mestesugaresti specializate, cu stiluri specifice.


Femei in port popular din comuna Ilva Mare (jud. Bistrita-Nasaud). Frumusetea portului popular nasaudean presupune insusiri de virtuozitate mestesugareasca (egalitatea torsului, finetea si densitatea tesutului, eleganta croitului) si calitati de originala creatie artistica (alegerea si potrivirea culorilor, combinarea si realizarea decorului, cu un desavarsit simt al echilibrului).


La ora de tesut a scolii populare de arta din comuna Rasinari. Arta tesutului a fost transmisa din mama in fiica, in fiecare familie, din timpuri imemorabile. Preocupate de pastrarea acestui mestesug cu valente artistice remarcabile in arta populara contemporana, cele mai inzestrate creatoare populare indruma noi si noi generatii, in cadrul scolilor de arta populara, cu clase de tesut in numeroase sate, in secretele tesutului artistic.


Mireasa in port popular sasesc din comuna Seica Mica (jud. Sibiu). Port de mare efect artistic, bogat decorat prin broderie florala multicolora a tuturor pieselor care-l compun (panglicile si podoabele metalice), bortenul negru satinat si catifeaua maiestuoasa conferindu-i distinctie, sobrietate, eleganta.


Port popular femeiesc din Maramures. Robustetea si simplitatea plina de distinctie a portului maramuresean, conservat cu staruinta dintr-un respect inegalat in alte zone, pentru traditie, este completat prin gingasia broderiei si a dantelariei filigranate a iilor si personalizata (in fiecare vale sau subzona a Maramuresului) prin detalii coloristice proprii, intalnite in vastrele zadiilor si decorul cojoacelor. 


Mireasa in port popular maghiar din comuna Vistea (jud. Cluj). La limita dintre traditie si inovatie, tributar industriei urbane si evidentiind o subliniata inclinatie spre baroc , prin multimea podoabelor asimilate, portul mireselor din Vistea pastreaza nota specifica a structurii, croiului si coloritului traditional.


Oseni in port popular, la sambra oilor pe varful Huta (jud. Maramures). Sambra oilor, sarbatoare de mare traditie in Oas, prilejuita de obicieiul masuratului mulsorii oilor, inaintea urcarii la munte, pentru varat, s-a transformat, in zilele noastre, intr-o mare sarbatoare folclorica nationala, care ofera prilejul unei adevarate parazi a portului osenesc.


Album editat de revista Transilvania, Sibiu, 1982. 
Cuvant inainte de Radu Florescu.
Studiu istoric si comentariile de Corneliu Bucur.

Mirajul fotografiei



Expozitia Fotografica Nationala


Galeria Violon d'Ingres, Braila


25 octombrie - 6 noiembrie 2013







Pe simezele Timisoarei




Arta plastica contemporana romaneasca


Expozitia Taberei de creatie plastica Rubin - Dubova


Bastionul Theresia, Timisoara


editia a VIII-a, 29 octombrie - 10 noiembrie 2013





***Fundatia Rubin

Severinum Antik




Colectii si Colectionari


Targ de antichitati


Jupiter City, Pitesti


8 - 10 noiembrie 2013







  In perioada 8 - 10 noiembrie 2013, SEVERINUM ANTIK organizează un Târg de antichităţi la Piteşti, in centrul comercial Jupiter City (Carrefour). 
  Cei interesaţi sa participe la acest eveniment sunt rugaţi să contacteze organizatorii la următoarele numere de telefon sau pe mail.
severinumantik@yahoo.ro
0753568354 - romeo
0722582997 - sebi

Ziua Armatei Romaniei




Muzeul Militar National Regele Ferdinand I


Bucuresti


24-25 octombrie 2013







  Cu prilejul Zilei Armatei României , Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I a pregătit o serie de manifestări dedicate acestui eveniment.
  În ziua de 24 octombrie 2013, ora 11.00, în holul de onoare al muzeului va avea loc o manifestare în cadrul expoziţiei temporare Centenarul războiului balcanic . 1913-2013, care va cuprinde o prelegere a prof. univ. dr. Constantin Hlihor despre implicarea României în cel de-al doilea război balcanic şi rolul armatei române; lansarea catalogului expoziţiei cu titlul omonim, lansarea volumului Din lirica războiului balcanic ediţie îngrijită de muzeograf Valeria Bălescu .   Studenţii Universităţii Hyperion alături de prof. univ. dr Eusebiu Ştefănescu, actor şi elevi ai Şcolii Anastasia Popescu vor prezenta o selecţie de versuri din acest volum.
  Muzica reprezentativă a Armatei va prezenta un potpuriu de cântece patriotice din perioada respectivă. În cadrul aceleiaşi manifestări d-l dr. Cătălin Ţârlea, directorul Departamentului politici pentru relaţii cu românii de pretutindeni ne va vorbi despre românii din Balcani între 1913-2013.
  La sediul muzeului va fi organizată cu prilejul Zilei de 25 octombrie o expoziţie temporară Armata română în cel de al Doilea război mondial- mărturii documentare. Aceasta va prezenta publicului documente personale ale unor soldaţi şi ofiţeri participanţi la această conflagraţie (livrete militare, legitimaţii. Bilete de voie, bilete de rănit) etc., scrisori de pe front, jurnale personale şi memorii. Menţionăm că toate acestea fac parte din patrimoniul muzeului nostru.
  Ziua de 25 octombrie este declarată Ziua porţilor deschise la M.M.N. şi intrarea va fi gratuită pentru toate categoriile de public.
  Secţia Educaţie şi Relaţii Publice în colaborare cu Direcţia învăţământ din Primăria sectorului 6 şi licee din acelaşi sector, va organiza în ziua de 30 octombrie a.c. ora 10.00, un concurs cu tematică istorică legată de participarea armatei române la cel de al Doilea război mondial.

Ilustratie si carte obiect de arta




Universitatea de Arta George Enescu


Expozitia: Basme REconstruite


Casa Bals, Galeria Universitas, Iasi


25 octombrie 2013







  Universitatea de Arta George Enescu, Iasi, organizeaza in cadrul FILIT, expozitia de ilustratie si carte obiect de arta Basme REconstruite.
  Vernisajul va avea loc vineri, 25 octombrie 2013, ora 17:00 la Casa Bals, Galeria Universitas.
  
Expun studentii specializarii Arte plastice-Grafica.
***via Muzeul de Arta Prahova

Expozitie de sculptura




Muzeul de Arta Valcea


Expozitia: Underground Zero


Salina Ocnele Mari


27 octombrie - 15 noiembrie 2013




Dupa Pilulele amare din Sertarul cu amintiri...




Lansare de carte


Jenica Chiriac: Cioburi si oglinzi


Biblioteca Judeteana Panait Istrati


24 octombrie 2013





Dragi prieteni,
Sunteti invitati joi, 24 oct. 2013, ora 17:00, la lansarea cartii 
Cioburi si oglizi scrisa de Jenica Chiriac

Un nou lacas de cultura




Muzeul Orasului Sinaia


Sinaia


octombrie 2013











  Imagini pe care le asteptam de ceva vreme... O cladire superba pusa cum se cuvine in valoare. Poate deveni, si cu sprijinul nostru, un alt punct de atractie pentru acest oras. Si ca sa va reamintesc despre ce este vorba voi reda mai jos un text aparut in max-media.ro

  Sinaia are o istorie foarte amplă şi frumoasă care nu este evidenţiată în acest moment. Sinaia înseamnă mai mult decât Peleşul şi Casa memorială George Enescu. De exemplu, aici s-au pus bazele sporturilor de iarnă, sanie şi schi alpin, care este practicat încă din perioada interbelică. Sunt lucruri unicat pe care vrem să le arătăm oamenilor, localnici şi, evident, turişti”, a declarat Vlad Oprea, primarul orasului
  Conform planificării, muzeul va fi deschis la începutul anului viitor şi va găzdui expoziţii cu caracter permanent şi temporar care vor reflecta istoria acestei zone.
  Printre obiectele care au fost donate până acum se numără o broşură-invitaţie la Primul Congres Naţional de Chimie care datează din anul 1924, dar şi hărţi vechi ale oraşului, vederi sau obiecte care au aparţinut unor personalităţi.
  Persoanele care vor dona vor beneficia de intrare gratuită în muzeu pe viaţă (nu mai mult de 12 intrări pe an), iar numele lor vor fi înscrise în registrul donatorilor, dar şi pe plăcuţa descriptivă a obiectului.
  De asemenea, fotografia donatorului şi a obiectului oferit muzeului va fi expusă pe panoul de onoare aflat în incinta acestei instituţii.
  Persoanele interesate să doneze un obiect Muzeului oraşului Sinaia pot contacta autorităţile locale la sediul primăriei sau la numărul de telefon 0244.310.186.
  Muzeul oraşului Sinaia va funcţiona în Palatul Ştirbei, cea mai veche vilă din oraş, fiind construită în anul 1875. Imobilul a adăpostit în trecut Casa Pionierilor şi Trezoreria oraşului Sinaia.
  Primarul Vlad Oprea a precizat că muzeul va fi dat în administrarea uneia dintre cele două societăţi comerciale care au drept acţionar unic Consiliul Local Sinaia.