marți, 27 august 2013



Arta plastica contemporana romaneasca


Agoston Zsolt


Expozitie de grafica: Lumea obiectuala


Galeria de Arta Contemporana, Turnul Fierarilor, Sighisoara


1 - 15 septembrie 2013







Daniel Romeo Todea's photo.

O noua colectie




Galeria Galateca


Elena Copuzeanu, Mihaela Cretescu


Barbatul cazut in femeie


Bucuresti


28 august 2013









Arta si mestesug





Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA


Olimpiada Mestesuguri artistice traditionale


Dumbrava Sibiului


editia a XVIII-a, 21 - 25 august 2013






   Duminică, 25 august 2013, a luat sfârşit faza naţională a celei de-a XVIII a ediţii a Olimpiadei Meşteşuguri artistice tradiţionale. 142 de elevi prezenţi în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului i-au primit pe cei 4837 de vizitatori in frumoasele lor costume populare si le-au impartasit cunostintele lor in arta traditionala.






Expozitia: DOI




Muzeul National Brukenthal


Dana Constantin, Marcel Bunea


Galeria de Arta Contemporana a Muzeului, Sibiu


29 august - 24 septembrie 2013





Vernisaj: Joi 29 August 2013, orele 13:00
Curator: Dr. Valentin Mureşan
Parteneri: Art Act Magazin, Uniunea Artiştilor Plastici din România
Sponsori: Tribuna şi De toate pentru toţi (Sibiu)

  Sunt relativ rare expoziţiile în care numai doi pictori îşi expun tablourile pe aceeaşi simeză, preferate fiind etalările de grup, sau cu alăturarea unor opere de artă diferite, sculptură, grafică, desen… Totuşi, iată o excepţie cu doi creatori de excepţie, Dana Constantin şi Marcel Bunea. Sunt pictori consacraţi, cadre universitare la institute de artă din Bucureşti şi Timişoara, artişti care au în palmares numeroase expoziţii şi premii în ţară şi străinătate. 
  Cei DOI şi-au sincronizat astfel concepţia plastică, încât lucrările expuse in acelaşi spaţiu nu se contrazic, ci se susţin prin complementaritate. Aceasta nu exclude deosebirile, dar nici nu impune contradicţia, iscând tocmai un fel de simbioză prin completare reciprocă, elementul comun fiind culoarea. 


  Dana Constantin explorează şi exploatează limbajul cromatic, cu o solemnitate ritualică, într-o viziune nocturnă, cu accente sacre şi note misterioase. Culoarea-umbră, îmbracă forme din realitatea vizibilă în poetic şi simbolic, axându-se pe tonuri şi nuanţe mai mult decât pe contraste. Linia, apare sporadic, meandrică, fluidă, construind mâini şi flori, ca nişte "forme visate”, cu valenţe simbolice şi magice ancestrale, coborâte parcă dinspre divinitate, pe fondul unui cer înstelat. Jocuri cu armonii de verde vegetal, imaginând copaci şi frunzişuri, vibraţii de culoare în roşu, în negru, albastru masiv, cu valoraţii ton în ton, nuanţă din nuanţă, revelaţii ale unui discurs cromatic complex, greu de tăceri şi de sensuri doar bănuite. Geometrizările apar doar în câteva lucrări, de obicei locul lor fiind luat de tuşa şi pata de culoare cu sonorităţi şi rezonanţe de o rafinată muzicalitate, cu ample reverberaţii spirituale.


  În alt fel, Marcel Bunea orchestrează culoarea cu forma în compuneri abstracte, cu treceri armonios valorate, cu note lirice, potenţate de câteva contraste viguroase, echilibrat distribuite. Lucrările respiră o anume rigoare, prin intervenţia liniei structurând ordonator ansamblul, cu forme atent geometrizate, dar trecând apoi, prin efecte cromatice subtile, spre o metamorfozare a epurelor şi stilizărilor, în afectiv şi sensibil. Astfel, din abstracte şi geometrice acestea devin sugestive, aducând uneori în memorie un figurativ incert, ambiguu, cu un fel de „parcă” interioare intime, sau peisaje, ori narturi statice, solicitând imaginaţia. Un univers vizual tonic, complex, unde cerebralul e dublat de sensibilitate şi metaforic, de ritmul culorilor calde şi reci, alternând pe o dominantă cromatică de fundal, totul dispus în impresionante construcţii monumentale.
  Între cele două expoziţii îngemănate, complementaritatea se împlineşte pe de-o parte prin succesiunea viziunilor: nocturn/diurn, umbră/lumină, misterios-simbolic/clar-sugestiv, pe de alta, prin unitatea realizată între lucrările de dimensiuni impresionante, de exprimarea predilect cromatică a discursului plastic care din nou le reuneşte. 
  DOI artişti originali, două expoziţii într-una singură !
***Text oferit de curatorul expoziţiei

De altadata




Lumea si noi


Marie Claire


Franta 


23 februarie 1940.





Revista saptamanala din Franta, pentru femei, lansata in 1937. 
Ajunsa prin acest numar (156), la exact 3 ani de la aparitie. 
Pe atunci, redactia se afla pe rue d'Aboukir, la nr. 25...


Coperta II. Scandale, burtiera franceza din material (tul) francez.


Sumarul acestui numar. Ma bazez pe faptul ca suntem francofoni asa ca nu-l mai traduc.


Gama de produse cosmetice THO - RADIA.


Sampon pentru intarirea parului (cu ricin). O fi stiind Dr. Roja ce a preparat. 


Nu conteaza daca natura nu v-a inzestrat cu ochi aurii si nas de grecoaica. 
Folosind, de doua ori pe zi sapunul CADUM veti avea un farmec seducator.


O noua teorie care innebuneste America: Ca sa ramai tanar, MANANCA TANAR. Adica mai putin copt/prajit/fiert...


Sfaturi pentru a obtine economii - 
cum sa faci ca lucrurile pe care le ai sa dureze/tina mai mult.


Prima observatie: al doilea razboi mondial deja incepuse (septembrie 1939). 
Spre lauda ei, revista se si adaptase noilor realitati: 
cum sa faci economii, cum sa reciclezi, autogospodarire.


Vechea palarie de iarna...


poate capata, prin transformare, un nou aspect.


Mi-am amenajat piata pe propriul balcon - fasole, spanac, rosii...


Pentru "EI". Calduroase, lejere, aproape fara bani. Iata hainele din hartie...



Femosyl. Un medicament pentru femei, aproape universal...


Nu e nici Delma nici Rama. E margarina ASTRA. 
Concurenta era acerba inca de-acum 73 de ani !


Coperta III. Subscriptie in folosul armatei. Nu stiu cati au facut-o si cu cat; 
cert este un singur lucru: peste cateva luni Franta avea sa fie zdrobita 
de armata germana fiind silita sa capituleze.


Coperta IV. Gama de crema pentru piele TOKALON. Pacat ca s-a pierdut patentul, ne intinerea cu zece ani !

Sumarul revistei mai cuprinde si alte articole de interes: moda, cinema (4 pagini dedicate peliculei Pe aripile vantului si lui Vivien Leigh), povestire, horoscop. De fapt, o structura ramasa valabila si astazi in cadrul revistelor de acelasi profil.


O abordare inedita




Muzeul Bucovinei


Expozitia: Insectele - hrana si medicament


Muzeul de Stiintele Naturii, Suceava


27 august - 27 septembrie 2013




Ziua Limbii Romane




Biblioteca Judeteana Gheorghe Sincai Bihor


Oradea


29 august 2013


Asa cum a fost




Romania de-altadata


Sport (II)


Inaugurarea stadionului Regele Carol II, Ploiesti



















Ramurile sportive ce se vor practica in acest stadion - cu vederi

Atletismul

Aceasta ramura sportiva este elementul fundamental al antrenamentului
 si este de o valoare netagaduita.



Alergari


Sarituri


Alergari


Aruncari

Aruncarea ciocanului


Aruncarea discului


Aruncarea grenadei (!)



Jocuri sportive

Prin jocurile sportive tineretul se educa recreindu-se, ele duc la obisnuinta 
de a lucra in spiritul colectivitatii.


Hand Ball


Foot Ball


Foot Ball


Foot Ball


Foot-ball

Printr'un ansamblu de miscari rationale si disciplinate se da posibilitatea de 
desvoltare armonica asigurand sanatate fizica si morala.





Grupul Sportiv




Gimnastica


Sala de gimnastica

Gimnastica reprezinta baza intregei educatiuni fizice. Prin miscari analitice si sintetice bine administrate se asigura o buna atitudine. Supletea, indemanarea, rezistenta si increderea in sine  - indispensabile oricarei actiuni sanatoase si utile.


Gimnastica la aparate


Gimnastica de ansamblu


Scrima



 Scrima cu sabia.

Scrima cu sabia, floreta, constitue sportul de capetenie in enervarea (?) spiritului combativ si a curmarei incidentelor pe calea armelor.


Scrima cu floreta

Trageri 



Patinaj




Tenis 




 Acest sport este practicat in mai toate orasele, in statiuni climaterice si balneare.


Sky




Skyul, ramane singurul mijloc de comunicatie in timpul marilor zapezi. Este un exercitiu higienic de viteza, indemanare, rezistenta si forta.



Innotul


Innotul urmareste desvoltarea vointei increderea in sine, curajul.


Bazin de inot


Proiect de viitor.


Prin innot tineretul se pregateste pentru a fi folositor semenilor sai si sie-insusi 
in caz de pericol.


Canotaj 





De realizat la Snagov: Centru de canotaj.




Lucrare realizata la Marvan, S.A.R. Bucuresti, B-dul Principepe 
(scris gresit, in loc de Principele) Mircea, 10.

***

Am respectat intocmai inscriptionarea folosita.
Din pacate, nu am reusit sa aflu datarea exacta a acestui eveniment (nici din volum nici de pe net). Unele elemente ma fac sa cred ca anul inaugurarii stadionului este 1935. Sper ca printre cititori sa fie cineva care sa ne ajute in gasirea "adevarului". Pentru acuratetea informatiei ar fi minunat !