marți, 6 august 2013

Sa ne cinstim eroii neamului



Muzeul Militar National Regele Ferdinand I


Personalitatea lunii: Ecaterina Teodoroiu


Bucuresti


august 2013





   S-a născut la 14 ianuarie 1894, în comuna Vădeni, judeţul Gorj. Părinţii săi, Elena şi Vasile Toderoiu, agricultori fruntaşi în această localitate, au mai avut cinci fii – Nicolae, Eftimie, Andrei, Ion şi Vasile, precum şi două fiice – Elisabeta şi Sabina.
  A început şcoala primară în satul natal, unde s-a remarcat ca o elevă silitoare, şi a terminat-o la Târgu-Jiu, unde învăţătoarea a înscris-o în catalog cu numele de Ecaterina Teodoroiu. 
  La Târgu-Jiu, tânăra Ecaterina a fost elevă, probabil, între anii 1905-1909, la Şcoala româno-germană, situată pe strada Popa Şapcă, unde director era Ştefan Bobancu. În anul 1909 se afla deja la studii în capitală, unde a urmat, iniţial, cursurile unui gimnaziu-pension situat lângă Grădina Cişmigiu, dorind să devină învăţătoare. Perioada în care a frecventat cursurile diferitelor licee din Bucureşti s-a întins pe durata a şapte ani, până în anul 1916, timp în care, printre altele, a urmat şi studii suplimentare la o şcoală de infirmiere.
  Fire ambiţioasă, dar şi plină de energie, tânăra Ecaterina, aşa cum o numeau de acum cunoscuţii, a căutat să vină în ajutorul celor nevoiaşi, încercând să găsească un cadru organizat în acest sens. De aceea, în anul 1913, odată cu izbucnirea celui de-al doilea război balcanic, fiind în clasa a cincea de liceu, s-a înscris în prima asociaţie a cercetaşelor românce pentru a-şi servi ţara în împrejurări grele.


  Anul 1916 a adus cu sine intrarea României în prima conflagraţie mondială alături de Antantă, iar lunile septembrie-octombrie au însemnat cucerirea unei părţi importante din teritoriul naţional al României, dar, mai ales, pierderi deosebite în rândul soldaţilor români. La decretarea mobilizării, în august 1916, Ecaterina Teodoroiu, se găsea la Târgu-Jiu unde ajuta la îngrijirea răniţilor în calitate de cercetaşă. În scurt timp, la apelul Reginei Maria, s-a deplasat la Bucureşti unde, pentru o perioadă, a activat ca soră medicală în diferite spitale de campanie.
   Momentul în care s-a hotărât să intre în rândul militarilor combatanţi l-a constituit moartea tatălui său, în timpul celei de-a doua bătălii din zona Gorjului, şi a doi dintre fraţii săi mai mari. Acest lucru a fost accentuat şi de faptul că în ziua de 6 octombrie 1916 a fost ucis pe câmpul de luptă şi un al treilea frate, în timpul bătăliilor care s-au desfăşurat în zona Porcenii de Gorj.
   În aceste condiţii, la 7 octombrie 1916, Ecaterina Teodoroiu s-a adresat colonelului Jipa, comandantul Regimentului 18 Gorj, solicitându-i permisiunea de a lupta în cadrul regimentului pe care acesta îl comanda. La 18 octombrie 1916, în urma unei acţiuni surprinzătoare din partea inamicului şi a unei lupte scurte, tânăra voluntară a fost făcută prizonieră de trupele germane. La puţin timp, împreună cu o santinelă germană, a fost trimisă spre comanda trupelor inamice. Pe drum, dând dovadă de curaj şi o deosebită stăpânire de sine, a împuşcat santinela. Noapte fiind, împreună cu ceilalţi camarazi, au reuşit să fugă spre poziţiile româneşti, în ciuda faptului că a fost uşor rănită la piciorul drept.
   Chiar şi aşa a continuat să lupte în prima linie, fapt care a dus la rănirea sa gravă, în urma unui bombardament al artileriei germane, ce a avut loc în data de 6 noiembrie 1916, în apropiere de Filiaşi. Iniţial a fost internată la un spital de campanie din Craiova, după care a fost evacuată, succesiv, la Bucureşti şi apoi la Iaşi, unde a petrecut şi perioada convalescenţei, până la 23 ianuarie 1917.


   După externare, s-a prezentat la comanda Regimentului 43/59 Infanterie unde a activat ca voluntară până la data de 14 februarie 1917, când, în urma inspecţiei realizată de colonelul Lăzărescu, comandantul regimentului, în zona Dumitreşti-Gălăţei, a fost nevoită să părăsească zona, deşi primise laude pentru activitatea depusă.
  Faptele sale pline de curaj şi spirit de sacrificiu i-au adus recunoaşterea din partea factorilor de comandă. Astfel, Comandantul Marii Legiuni a Cercetaşilor i-a decernat Ecaterinei Teodoroiu Virtutea Cercetăşească. Mai mult, prin Înaltul Decret nr. 191 din 10 martie 1917, publicat în Monitorul Oficial nr. 292 din 16 martie 1917, la propunerea ministrului secretar de stat la Departamentul de Război nr. 12.678 din 10 noiembrie 1916, domnişoara Teodoroiu Ecaterina din Legiunea de Cercetaşe Domnul Tudor a fost distinsă cu medalia Virtutea Militară de război clasa a II-a pentru vitejia şi devotamentul ce a arătat pe câmpul de luptă. S-a distins în toate luptele ce Regimentul 18 Infanterie a dat cu începere de la 16 octombrie 1916, dând probe de vădită vitejie, mai ales în luptele ce s-au dat la 6 noiembrie 1916, în apropiere de Filiaşi. A fost rănită de un obuz la ambele picioare. 
   Potrivit atestărilor documentare, Ecaterina Teodoroiu era o luptătoare înnăscută, capabilă de un angajament total. Fire inimoasă şi întreprinzătoare, ştia să tragă cu pistolul, carabina şi mitraliera, arunca bine grenada de mână şi călărea cu mare abilitate. În Memoriul asupra activităţii eroinei Ecaterina Teodoroiu în partea a doua a campaniei cu Regimentul 43/58 Infanterie, colonelul Constantin Pompoiu, fost comandant al acestui regiment, avea numai cuvinte de laudă despre tânăra Ecaterina: Lunar se ducea la Palatul Regal unde se prezenta M.S. Regina şi de unde i se dădea suma de lei 400; aceşti bani nu-i cheltuia pentru ea, decât foarte puţin, fiind şi foarte sobră ajuta soldaţii, ridicându-le traiul cu ce se putea cumpăra în acele timpuri; regimentul având grijă pentru mâncarea şi îmbrăcămintea ei, echipată cu aceeaşi uniformă ca şi ofiţerii. La toate marşurile inerente intrării Regimentului pe front a mers tot timpul pe jos în fruntea plutonului său pe care-l antrena prin exemplul şi însufleţirea sa patriotică, cu toate că purta carabină, cartuşele necesare 160, precum şi grenade, totdeauna am văzut-o neobosită şi cu moralul ridicat. Pe lângă suma de bani pe care Regina Maria i-o dădea lunar, suverana i-a acordat gradul de sublocotenent onorific, pentru a-i conferi autoritate în faţa trupei.
   La 4 august 1917, Ecaterina a plecat împreună cu camarazii săi pe front unde, în ziua de 20 august, a ocupat poziţii în tranşeele din zona Dealul Secului. Două zile mai târziu, la 22 august, unităţile române au fost atacate de Regimentul 40 Rezervă german. În timpul luptelor de pe Dealul Secului - Muncel, sublocotenentul onorific Ecaterina Teodoroiu a fost lovită în cap de două gloanţe de mitralieră. A fost înmormântată, cu paradă militară, în data de 23 august 1917, în valea Zăbrăuciorului. La căpătâi i-a fost ridicată o mare cruce de stejar de către comandantul Diviziei a IX-a. Osemintele sale au fost reînhumate, în anul 1921, la Târgu-Jiu, în cavoul din faţa Primăriei, ca semn de preţuire pentru spiritul de sacrificiu şi curajul de care a dat dovadă în timpul Primului Război Mondial.

Promovand personalitatea pictorului



Arta plastica contemporana romaneasca


Nicu Enea la el acasa


Parcul Cancicov, Bacau


7 august 2013






   Atelierul de pictură din cadrul proiectului – NICU ENEA LA EL ACASĂ, proiect finanțat de Consiliul Local si Primăria Bacău, se desfășoară în Parcul Cancicov, miercuri 7 august 2013, începand cu ora 10:00. 
  Vă invităm să vă alăturați elevilor din municipiu și să ne bucurăm împreuna de activitatea de pictură și de promovare a unei personalități băcăuane, pictorul Nicu Enea. Toti cei care iubesc pictura si doresc să petreacă câteva ore creative sunt așteptați în mijlocul nostru.
  Invitatie lansata de catre Scoala Gimnaziala Nicu Enea, Bacau si Asociatia de parinti Scoala Generala Nicu Enea, Bacau.


De straja, pentru tara




Brigada 1 Rachete Sol - Aer General Nicolae Danescu


Aniversare 40 de ani existenta


6 august 2013











Foto: Eugen Mihai.

***Ministerul Apararii Nationale


Pe simezele craiovene




Arta plastica contemporana romaneasca


Expozitia: Aducem culoare tarii


Casa de Cultura Traian Demetrescu, Craiova


6 - 16 august 2013








Manifestare aniversara




Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova


Bogdan Petriceicu Hasdeu - ctitor de cultura romaneasca


Consiliul Judetean Prahova, Ploiesti


8 august 2013





  Academia Română, Consiliul Județean Prahova, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Biblioteca Județeană organizează joi, 8 august 2013, ora 11.00, în sala Europa a Consiliului Județean Prahova, simpozionul Bogdan Petriceicu Haşdeu – ctitor de cultură românească. 
  Va fi lansată placheta aniversară Haşdeu – 175 de ani de la naştere și vor susține prelegeri:
Acad. Valeriu Matei – 
Preocupările intelectuale ale tânărului Bogdan Petriceicu Haşdeu
Acad. Dan Berindei – Haşdeu – istoricul
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu – 
Bogdan Petriceicu Haşdeu, director general al Arhivelor Statului
Acad. Sabina Ispas – 
Bogdan Petriceicu Haşdeu şi cercetarea academică în domeniile etnologice
Prof. Nicolae Boaru – Poezia lui Haşdeu
Prof. Mircea Coloşenco – Protocoalele şedinţelor de spiritism
Acad. Răzvan Theodorescu – Despre o intuiţie haşdeiană
Prof. univ. dr. Crina Bocşan Decuseară – Haşdeu, dascăl şi mentor
Intrarea va fi liberă.

Pe simezele constantene




Arta plastica contemporana romaneasca


Expozitie de arta plastica dedicata Zilei Marinei: APE


Muzeul Marinei Romane, Constanta


13 - 16 august 2013




  Liga Navala Romana si Statul Major al Fortelor Navale au placerea sa va invite la vernisajul expozitiei de arta plastica APE, la Muzeul Marinei Romane din Constanta, care va avea loc miercuri 14 august 2013 la ora 17.00. Vor fi prezenti pe simeze 24 de artisti plastici profesionisti, profesori universitari si profesori ai Liceului de Arte Plastice N. N. Tonitza, cu 60 de lucrari de pictura, grafica, ceramica si sculptura. Expozitia va fi deschisa in perioada 13 - 16 august 2013. 

Curator: Macarie Laurentiu Manuel.

***Salonul National de Arta Plastica Atitudini Contemporane

Invitatie la Sosea




Muzeul National al Taranului Roman


Trei Parale


Bucuresti


10 august 2013





foto: descopera.ro


  Pentru că și la acest sfârșit de săptămână se închide circulația autoturismelor pe Kiseleff, iar Șoseaua se va deschide pietonilor pentru sport și mișcare în aer liber, Muzeul Țăranului vă așteptă din nou în stradă sâmbătă, 10 august 2013, de la ora 19.00, la un concert Trei Parale. 

Membrii formației: 
Florin Iordan: cobză, fluiere, tambură
Daniel-Mircea Pop: voce, fluiere, percuţie
Beatrice Iordan: cobză 
George Ştefan Kudor-Ghiţescu: contrabas, percuţie

  Trei Parale grupează tineri orăşeni atraşi de muzicile vechi specifice spaţiului carpatic, alăturând muzicilor tradiţionale româneşti şi pe cele ale altor popoare ce trăiesc aici (evrei, ţigani etc.).
  În demersul de reconstituirea a acestui univers muzical, membrii grupului Trei Parale se sprijină în primul rând pe transcripţiile de epocă pe care Anton Pann – psalt şi teoretician al muzicii bizantine – le-a adunat în câteva volume numite Spitalul Amorului. Se adăugă apoi: expediţii prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu, scotocirea prin diverse culegeri de folclor muzical.

Intrarea este liberă.

Eveniment organizat de Muzeul Național al Țăranului Român, 
cu sprijinul Clubului Țăranului. 

Sub semnul lui Neptun




Ziua Marinei Romane


Mangalia


15 august 2013







Frumosul ca simbol




Arta plastica contemporana romaneasca


Petre Udrea


Hanul cu Tei, Galeria Art of Spirit, Bucuresti


august 2013






Dintre lucrarile maestrulului:


Sfera cunostintelor


Despre echilibru


Corabia visurilor


Printre cei mai cunoscuti mesteri populari




Muzeul de Arta Populara Constanta


Targul National al Mesterilor Populari


Complexul Perla, Mamaia


editia a XV-a, 21 - 25 august 2013




   Muzeul de Arta Populara organizeaza, in perioada, 21-25 august, a XV-a editie a Targului National al Mesterilor Populari, manifestare care va reuni la pe cei mai cunoscuti mesteri populari din toata tara si care se va desfasura in statiunea Mamaia, complex Perla.

Cea mai mare colecție de tapiserie




Arta plastică contemporană romanească


Expoziția: 

Tapiseria contemporană românească 

din colecția de artă a Muzeului Județean Buzău


Palatul Parlamentului, București


8 - 31 august 2013





  Colecţia de artă a Muzeului Judeţean Buzău exprimă un patrimoniu românesc de tapiserie cu înaltă valoare artistică şi estetică, fiind cel mai mare din ţară ca număr de piese cuprinse într-o colecţie.
  Vernisajul va avea loc pe data de 8 august 2013, ora 11.30, în sala Constantin Brâncuşi, Palatul Parlamentului, Str. Izvor, nr.2-4, sector 5, Bucureşti
  Pentru mai multe detalii, vezi http://www.muzeubuzau.ro/index.php/evenimente/129-tapiseria-contemporana-romaneasca-din-colectia-de-arta-a-muzeului-judetean-buzau

Expozitia cuprinde lucrari realizate de artistii:

 Mimi Podeanu, Aurelia Gheaţă, Ioan Stendl, Ileana Balotă, 
Maria Mihalache Blendea si Constantin Blendea, Cela Neamţu, Carmen Groza, 
Şerbana Drăgoescu, Ileana Teodorini-Dan, Maria Cociopolos, Simona Chintilă, 
Spiru Chintilă, Mariana Oloier Ghiţă, Vintilă Mihăilescu, Victoria Radu, 
Berta Benko-Mrazec, Ovidiu Paştina, Constanţa Crişan, Nicolae Balaş, 
Mariana Ionaşcu, Pavel Codiţă, Lucreţia Pacea, Geta Brătescu, Liana Şaru, 
Diana Schör si Florin Menzopol. 

Cu Romania in suflet



Diaspora romana


Asociatia Culturala Romana Hamilton


Canada



9 - 14 iulie 2013










  Am gasit cateva fotografii foarte frumoase in albumele Liei Lungu, interpreta de muzica populara si jurnalist. In acestea ii putem recunoaste pe Doina Uricariu, directorul Institutului Cultural Roman New York, prof. univ. Anca Sarghie (scriitoare), Ala Mindicanu, prof. univ. presedintele Comunitatii Moldovene din Quebeck, Dumitru Rachitan, presedintele Campusului Romanesc Hamilton.

Si tot Lia Lungu mai posteaza:
   "Ei, inaintasii romanilor din America de Nord, au cumparat acest binecuvantat loc, cu deal si rau si campie, in care valorile neamului ne vegheaza din statui. Unde, in mijlocul padurii cu o concentratie inalta de energii cosmice benefice, au construit bisericuta si clopotnita, simple dar conectate cu divinitatea. Inchinaciune lor si iubire neamului meu bun." 





Trebuie să cre(e)zi în artă !




Muzeul de Artă Tulcea


Lucrarea lunii


Magdalena Rădulescu: Autoportret


august 2013




   Creaţia Magdalenei Rădulescu s-a contopit în jurul a două motoare culturale pe care artista le-a asimilat în primele decenii ale vieţii sale. Primul, cel mai uşor de citit şi înţeles, este oferit de mediul social şi cultural în care a crescut. Născută în Oltenia, la Râmnicu Vâlcea, şi crescută în Dobrogea, la Constanţa, Rădulescu îşi trăieşte anii copilăriei şi adolescenţei în acel mediu tradiţional, de unde îşi va extrage mai târziu esenţa primordială a picturalităţii sale. Al doilea element definitoriu stă sub spectrul experienţei pariziene unde, în primii ani de studii, se întâlneşte cu avangarda occidentală şi de asemenea simte pulsul spiritului şcolii de la Montparnasse. Aceste două instanţe biografice se vor modela pe structura unui artist autodidact, în opera căreia nu putem identifica clar un maestru, ci doar un filon inspiraţional. Probabil sursa principală de valoare a fost definită de exerciţiu şi practică, fapt relevat şi de propriile declaraţii ale artistei, care constata în anii apogeului artistic că prin practică a reuşit să atingă acea spontaneitate necesară şi definitorie artei sale.



  Stilul artistei poate fi descifrat pornind de la principiile coordonatoare mai sus amintite. Obiceiurile folclorice tradiţionale, româneşti, dar poate şi mai pregnant cele orientale, devenite simboluri, sunt asimilate prin tehnică expresionistă, iar rezultatul nu poate fi decât propriu pictoriţei. Particularitatea ce defineşte individualitatea estetică a lucrărilor Magdalenei Rădulescu este conturată de capacitatea de a extrage, atât din lumea perceptibilă cât şi din miturile ei, exact calitatea fecundă a înţelesului, astfel, elementele folclorice sunt transpuse în universul basmului, al visului. Dansatorii, în special căluşarii, muzicanţii, nunţile şi horele, prinţesele orientale, şi nu în ultimul rând şirurile infinite de cai şi călăreţi sunt toate transfigurate în scene de un vădit caracter oniric, iar cu ajutorul calităţilor scenografice, crează apariţii coerente, finite figurativ, însă creatoare de sensuri infinite.

   Legătura, trecerea de la simbolism la caracteristica expresionista a operei sale, a fost aplecarea naturală a artistei spre arta populară. Acest tip de "expresionism de origine arhetipală” este cel care se regăsește și în portretele sale, gen clasic pe care artista a știut însă să îl impregneze cu caracteristicile imaginarului de factură antropologică. Folosirea albului cretos, abundent în crearea volumelor, este cel care susține atmosfera de irealitate. Închis de contururi brune ori negre și punctat pe alocuri prin decorația costumului sau a trăsăturilor feței, albul mat al materiei picturale pare să fie cel care ascunde, intrinsec, simbolurile. (Gabriela Ene Rusu)


Muzeul de Arta Ploiesti


Tabara Internationala de Creatie Ruxandra Ionescu


Cornu, judetul Prahova


editia a III-a, august 2013








Cand armele tac




Ministerul Apararii Nationale 


Tabara de ingrijire a mormintelor ostasilor germani


Soveja, judetul Vrancea


editia a V-a, 22 iulie -2 august 2013







  Militarii Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor împreună cu oficialităţile administraţiei publice judeţene şi locale din Focşani, au desfăşurat în localitatea Soveja, judeţul Vrancea, în perioada 22 iulie – 2 august, tabăra de îngrijire a mormintelor de război ale soldaţilor germani căzuţi pe teritoriul României, în timpul celor două războaie mondiale. În cadrul acestui proiect, ajuns la cea a V-a ediţie, au participat şi militarii germani. 



  Activitatea este înscrisă în prevederile acordului semnat între guvernul României şi guvernul Republicii Federale Germane privind îngrijirea mormintelor de război, prin implicarea activă a Ministerului Apărării Naţionale şi a reprezentanţilor Uniunii Populare Germane.