miercuri, 5 iunie 2013



Ziua Palatului


100 de ani de la inaugurarea Palatului Culturii


Targu Mures


8 iunie 2013









Agentia de Stiri Bune


Modernizarea aeroportului


Iasi


4 iunie 2013






Photo: S-a semnat! Iașul va avea cel mai modern aeroport din țară. Începe construcția pistei: http://bit.ly/11DZpB8

   Cea mai importantă investiţie demarată vreodată de Consiliul Judeţean Iasi a primit oficial undă verde. Preşedintele CJ, Cristian Adomniţei, a semnat contractul de lucrări privind realizarea noii piste de 2.400 de metri a Aeroportului, acesta apreciind că ziua de ieri (4 iunie)reprezintă cea mai importantă zi a Iaşului din ultimii 20 de ani. Asocierea de firme care şi-a adjudecat licitaţia a fost reprezentată de directorul executiv al Max Boegl România, Mathias Kirr. "Fără această pistă nouă, Iaşul ar fi devenit tot mai izolat. Infrastructura aeroportuară existentă aparţine trecutului, iar pista nu ar mai fi putut fi folosită mult timp. Aceasta ar fi îndepărtat companiile aeriene de Iaşi. La finalul lucrărilor, vom avea prima pistă flexibilă din România şi cel mai modern aeroport din ţară. Personal, am toată încrederea că termenul de execuţie va fi devansat, astfel încât să putem opera cât mai curând pe noua pistă", a declarat directorul Aeroportului, Marius Bodea.
   Durata contractului încheiat ieri este de 25 de luni, la sfârşitul acestei perioade noua pistă trebuind să fie operaţională. Lucrările presupun construirea pistei, a căii de rulare, extinderea platformei şi a drumului perimetral, instalarea balizajului şi realizarea canalizării pentru apele pluviale. Constructorul are la dispoziţie două luni pentru proiectare, după care şantierul va fi deschis oficial. Reprezentanţii Aeroportului speră însă ca lucrările de construcţie să se finalizeze până la sfârşitul anului viitor. "Şi noi ne dorim ca lucrările să dureze cât mai puţin, fără a afecta calitatea acestora. Suntem pregătiţi să începem imediat proiectarea. Sunt o serie de lucrări pregătitoare care se pot realiza încă din perioada de proiectare şi vrem să le începem cât de curând posibil. Cred că o să dovedim pe măsura aşteptărilor“, a spus Kirr.
  Construirea noii piste va reprezenta prima etapă a proiectului de modernizare a Aeroportului, asocierea dintre Max Boegl, Vega ’93 Galaţi şi UTI Grup urmând să încaseze 139 milioane lei. 
  Un al doilea modul vizează construirea unor noi platforme de garare a aeronavelor şi a căilor aferente de degajare. Costul acestei componente este evaluat la 40 milioane euro, modulul făcând obiectul unui proiect depus spre finanţare de către Comisia Europeană. "În decurs de câteva săptămâni aşteptăm răspunsul. Nu mă îndoiesc că el va fi favorabil“, a precizat Adomniţei. 
  Un al treilea modul al proiectului vizează construirea a două noi terminale, unul de pasageri, altul de marfă, a unui hangar pentru repararea avioanelor şi a unui nou turn de control. Pentru acesta nu a fost identificată nicio posibilă sursă de finanţare. Conform aprecierii lui Bodea, aeroportul ar putea ajunge în viitorii 6-7 ani la un număr de un milion de pasageri anual, faţă de doar 180.000 câţi îl tranzitează în prezent.
   La ceremonia de semnare a contractului au fost invitaţi toţi directorii din cadrul Consiliului Judeţean, ca şi cei ai instituţiilor subordonate. Astfel, au fost prezenţi directorii spitalelor din subordinea CJ, ca şi directorul Muzeului Literaturii Române, Dan Lungu sau al Teatrului Luceafărul, Ioan Holban. Au lipsit însă foştii preşedinţi ai Consiliului Judeţean, Constantin Simirad şi Lucian Flaişer, în timpul cărora s-a construit actualul terminal al Aeroportului, a fost obţinut terenul necesar extinderii aerogării şi au fost economisiţi banii care sunt cheltuiţi acum. Au lipsit şi foştii directori ai Aeroportului, nici aceştia nefiind invitaţi. "Dacă făceau ceva pentru Aeroport, îi chemam", a explicat sec Adomniţei.

Cine este Max Boegl

  Lidera asocierii care şi-a adjudecat licitaţia de construcţie a pistei este o companie originară din Germania. Conform precizărilor lui Mathias Kirr, compania are în total 6.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 1,6 miliarde euro anual. În România, cifra de afaceri a companiei a fost anul trecut de 110 milioane euro. În portofoliul Max Boegl se află lucrări la noul aeroport din München, construirea terminalului aeroportului din Stuttgart, a unui terminal la Hamburg, a pistei şi căilor de rulare la aeroportul Berlin - Brandenburg, ca şi a aeroportului din Varna. În România, compania a construit Stadionul Naţional Arena, şoseaua de centură a Sibiului sau autostrada Medgidia-Constanţa. În urmă cu cinci ani, Max Boegl a efectuat lucrări de prelungire a pistei aeroportului din Sibiu, o parte a acesteia surpându-se după numai doi ani. Mathias Kirr a dat asigurări că incidentul de la Sibiu nu se va repeta la Iaşi. "Acolo au fost cu totul alte condiţii. Apa freatică era la suprafaţă, ceea ce era o problemă. Apoi, ca să fiu răutăcios, la Iaşi tot noi facem şi proiectarea, deci ştim pe ce lucrăm. La Sibiu noi am atras în mai multe rânduri atenţia că sunt greşeli de proiectare, dar nu am fost ascultaţi", a spus Kirr.
***ziaruldeiasi.ro

Un fel de om




Arta plastica contemporana romaneasca


Grigore Bradea


Muzeul de Arta Comparata, Sangeorz Bai


7 iunie 2013




afisbradea.jpg

  Vineri, 7 iunie, de la ora 19.00, la Sângeorz-Băi, la Muzeul de Artă Comparată, are loc vernisajul expoziţiei Grigore Bradea – Un fel de om. Prezintă – istoricul de artă Vasile Duda. 
  Cu acest prilej va avea loc şi lansarea revistei Pisanii Sângeorzene.
  Prezintă Icu Crăciun, Florin Hodoroga, Alexandru Dărăban.

  Iată ce spune directorul muzeului, Max Dumitraş, despre Grigore Bradea:
  "În 1978 eram încă la liceu, am participat la primul simpozion de sculptură organizat la Sângeorz-Băi de o echipă de aur, după părerea mea: Bradea, Anton Tănasă şi Nicolae Fleissig de la Bucureşti. Atunci mi-am luat inima în dinţi şi m-am dus la Bradea şi i-am spus cine sunt şi că vreau să sculptez şi eu, mi-a răspuns "Cam grea marmura asta pentru vârsta ta, dar ia un pietroi, stai aici lângă mine şi fă ce vrei...” Nu erau discuri, flexuri sau alte scule de şlefuit, totul era manual – am găsit un specialist care ne-a ascuţit şpiţurile, un tip care le-a călit impecabil. Mi-am propus un portret, a fost prima oară când am pus mâna pe scule de marmură – mă tot loveam peste degete, nu nimeream şpiţul. "Pune nişte sulfamidă peste răni” mi-a spus Grigore. De unde sulfamidă ? Praful de marmură e cea mai bună sulfamidă, cel mai bun medicament – mi-a spus Bradea. Praful de marmură pus peste rană formează o crustă care vindecă pielea rapid. Şi m-am convins că aşa este, e valabil şi azi...
  După simpozionul acela am mai organizat încă 20 de ediţii dar pe primul n-o să-l uit niciodată... Gheorghe Şanta era primar în Sângeorz, a creat nişte condiţii excepţionale pentru artişti – a organizat vernisajul pe o culme de deal, a adus o orchestră de ceteraşi din Sângeorz, s-a lăsat cu un chef de 3 zile...
  Bradea a fost un sculptor adevărat de mare forţă plastică şi o simplitate teribilă în sculptură. Îmi aduc aminte de personajele lui pe coloane, de femeile care aveau un gest excepţional şi erau inspirate din identitatea satului transilvan... În prima expoziţie personală de la galeria de artă din Cluj erau vreo 400 de statuete mici – accentua cu o linie de bisturiu nişte linii de o esenţă extraordinară pe care le-am regăsit în desenele lui vechi...
  Avea o tehnică specială – avea o lovitură atât de directă şi frustă în lemn, rezolva un ochi din patru lovituri de daltă. A generat o şcoală în monumentalitate şi în lovitura frustă şi directă în lemn, un expresionism de mare forţă, o sinteză a portretului şi a liniei...
  Secretul sculptorului – fie că ciopleşte lemn sau piatră – constă în ritmul constant care îţi dă forţă, în timp. Bradea a fost un sculptor de mare originalitate şi mare caracter... A fost primul meu profesor, de la care am învăţat enorm..."
***rasunetul.ro

Dagaro - Restituiri



Arta plastica contemporana romaneasca


David Buzgar


Muzeul National Peles, Castelul Pelisor, Sinaia


4 iunie 2013






   Sculptura lui David Buzgar, la fel de surprinzatoare si de spectaculoasa ca si biografia artistului exercita, de la primul contact, o inexplicabila forta de seductie si starneste, la fel de spontan, multiple nedumeriri. Ea scapa oricaror clasificari, se sustrage tipologiilor obisnuite, isi neaga orice posibil model, desi, aparent, sugereaza trasee de lectura confortabila si fara bruscari de perceptie.

   
  Desi totul pare simplu si inteligibil, lucrarile asezandu-se in categorii tehnice si formale cunoscute, cum ar fi cioplirea, modelajul, lustruirea, patinarea, etc., materialele predilecte fiind bronzul si lemnul, formele insele inscriindu-se in categoria mare a figurativului, o lectura aprofundata si o analiza in detaliu trimit privitorul intr-o alta zona a intelegerii si a judecatii. Tot ceea ce pare motiv, model exterior, subiect sau orice alta denumire ar mai putea avea nu este, in esenta, decat o capcana pentru privitor, un mod subtil de a-l aduce aproape, de a-l lua apoi in posesie, uneori pe nesimtite, si de a-l plimba ulterior inlauntrul unei lumi fascinante, aceea a limbajului, a disponibilitatilor sale nelimitate, a imaginarului mereu improspatat inlauntrul propriilor lui limitari.


   Corpul uman, singur, in cuplu sau in compozitii mai ample, in atitudine statica sau dinamica, nud sau drapat, animale si pasari diverse, de la rinocer, la taur, la tap, la cocos, la rata, etc., alcatuiesc, impreuna, un vast inventar de motive si de forme plastice care nu trebuie inteles decat in aceasta perspectiva. Pentru ca David Buzgar insusi in felul acesta isi intelege si comunica formele, ca motive generice, ca structuri plastice, si nicidecum ca reflexe directe ale unei realitati investite cu o identitate certa si definita caraacterial si psihologic, in consecinta.


   In esenta, sculptorul studiaza spatiul, experimenteaza modalitati de constructie, instituie structuri, analizeaza atitudini si se joaca, la limita gratuitatii, cu meditatia grava, de-a Creatorul, de-a micul demiurg indecis intre varianta jubilatorie si luminoasa a existentei si aceea sceptica si mereu pandita de caderea in depresie. Omul ascensional si omul-carcasa, omul expansiv sau cel prabusit in sine, animalul intempestiv, solar, purtator al unui indiscutabil mesaj de forta, sau cel infrant si decorativ, simplu trofeu domestic, cocosul majestuos sau rata placida si umila, iata o suma de ipostaze si de atitudini morfologice si morale pe care sculptorul o aseaza, ca ecran semnificativ, intre realul amorf si lumea privitorului care asipra, macar in principiu, la constiinta de sine.

Photo

  Insa dincolo de acest cadru al semnificatiilor generale, dincolo de orizontul moral, sculptura lui David Buzgar este un remarcabil eveniment plastic, este un neobosit spectacol al limbajului. Asamblajele metalice de o ingeniozitate exceptionala, juxtapuneri si suduri de fire metalice, asemenea tehnicii misterioase a damaschinarii, creeaza volume si suprafete de o expresivitate unica, pe care nicio alta tehnica traditionala nu o poate oferi, iar colajul de materiale, asocierea unor substante si a unor esente diferite extind si resemnifica simbolic limbajul artistic.
  Intr-un anumit fel, desi nu printr-o contagiune directa, sculptura lui David Buzgar, atat la nivelul intelegerii formei, cat si la acela al limbajului, se integreaza in cautarile si in gandirea plastica, in abordarea materialelor si in conceptia despre prezenta omului in lume proprie generatiei de sculptori romani din anii ’70, din proximitatea lui Napoleon Tiron, Doru Covrig, etc. Oricum, aceasta sculptura intra, oarecum, in cea de-a treia varsta post-brancusiana, aceea care descopera din nou figurativul, dar nu ca scop in sine, ci doar ca mijloc de a formula judecati morale si de a reconstrui limbajul.
***text: vimeo.com
foto: Macrina Oproiu

Luna Colectionarului




Muzeul Judetean Teleorman


Colectii si Colectionari


Alexandria


editia a II-a, 1 - 26 octombrie 2013





  Muzeul Judeţean Teleorman lansează cea de-a doua ediţie a proiectului expoziţional intitulat Luna colecţionarului. Astfel, luna octombrie va redeveni luna în care publicul vizitator al Muzeului Judeţean Teleorman va cunoaşte preocupările colecţionarilor din judeţ prin intermediul exponatelor cu care aceştia vor participa la acest ciclu de manifestări.

  Aşa cum arătam încă de anul trecut, proiectului expoziţional Luna colecţionarului se adresează colecţionarilor şi colecţiilor de orice fel. De la cele mai cunoscute obiecte ce sunt colecţionate (monede, timbre, cărţi poştale), până la cele mai inedite dintre ele (capace de bere, cutii de chibrituri, aparate de ras sau ambalaje de îngheţată), toate îşi pot găsi locul într-o expoziţie. Orice lucru poate fi colecţionat şi, pe baza unor criterii ştiinţifice, constituit într-o colecţie. Fiecare exponat spune o istorie, despre oameni pe care i-a "întâlnit” şi despre timpul în care a fost creat sau pe care l-a "străbătut” de-a lungul existenţei lui.
  Pentru desfăşurarea în bune condiţii a expoziţiei, calendarul de derulare a proiectului este următorul:
1) intenţia de participare, cu completarea fişei de înscriere ( fişa poate fi descărcată de pe site-ul Muzeului Judeţean Teleorman : http://www.muzeulteleorman.ro/luna colectionarului 2013.html ) – data limită: 6 septembrie; 
2) selecţia exponatelor, în funcţie de ordinea înscrierii la proiect, a relevanţei temei şi colecţiei propuse şi a spaţiului expoziţional disponibil – perioada 10-20 septembrie. Suntem convinşi că pe baza discuţiei cu expozanţii se va ajunge la soluţiile optime;
3) montarea exponatelor şi realizarea expoziţiei propriu-zise – perioada 25-30 septembrie;
4) deschiderea expoziţiei – 1 octombrie;
5) închiderea expoziţiei – 26 octombrie.
Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Muzeului Judeţean Teleorman,
str. 1848, nr. 1, Alexandria, tel./fax. 0247-314761, 
prin email: muzjudteleorman@yahoo.com. sau de pe 
site-ul instituţiei : http://www.muzeulteleorman.ro/luna colectionarului 2013.html
Persoane de contact: Pavel Mirea, Corina Iordan, Claudiu Olaru

INDIgenous





Expoziție de fotografie


Mădălin Marienuț


Calpe Gallery, Timișoara


4 - 9 iunie 2013





  Calpe Gallery Timișoara vă invită de marţi, 4 iunie, la expoziţia de fotografie 
Mădălin Mărienuț - INDIgenous.


  “Am plecat de acasă cu o impresie din start greşită, cu prejudecăţi pe care imaginaţia noastră le-a amplificat. Ce urma să ne aştepte în India ?!  Însă, spre norocul nostru, această impresie a fost greşită – şi bine că a fost aşa, aveam să descoperim singuri cât de minunată este India. (...)

Așa a început povestea încheiată cu această expoziție de fotografie.”

Mădălin Mărienuț



Expoziţia rămâne deschisă pe perioada 04 – 09 iunie 2013.
Orar:  marţi – vineri 10-13 şi 17-20, sâmbătă 10-13

Goldart


Hotel Marshal Garden, Bucuresti


licitatia nr. 108, 5 - 6 iunie 2013









96-1

  Licitatia Goldart cu numarul 108 va avea loc joi, 6 iunie. Expozitia lucrarilor din licitatie va putea fi vizitata miercuri 5 iunie, intre orele 11.00-21.00 si joi 6 iunie intre orele 11.00-18.00 la Hotel Marshal Garden, Sala Safir. 
  Licitatia cuprinde lucrari semnate de Theodor Pallady, Nicolae Vermont, Horia Bernea, Georgeta Naparus, Rudolf Schweitzer Cumpana, Samuel Mutzner, Iosif Iser si multi altii.

Sesiune de comunicri stiintifice




Muzeul Memorial Nicolae Iorga


Rolul muzeelor memoriale in muzeografia romaneasca


Valenii de Munte


editia a VIII-a, 5 - 7 iunie 2013





  Miercuri, 5 iunie 2013, la Muzeul Memorial Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte, debuteaza cea de a VIII-a ediție a sesiunii naționale de comunicări științifice Rolul muzeelor memoriale în muzeografia românească, dedicată împlinirii a 142 de ani de la nașterea istoricului Nicolae Iorga.
  Invitați speciali, de această dată, vor fi prof. univ. dr. Petre Țurlea, care va susține prelegerea Regionalizarea, prof. univ. dr. Ioan Scurtu și prof. univ. dr. Constantin Bușe. 
  Timp de trei zile, muzeografi din toată ţara îşi vor susţine lucrările de cercetare şi studiile acasă la marele savant.
***max-media.ro

Mamifere preistorice din Podisul Moldovei


Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Rasvan Angheluta


Galati


7 iunie - 15 noiembrie 2013






  Vineri, 7 iunie 2013, ora 11.00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Răsvan Angheluţă Galaţi va avea loc vernisajul expoziţiei temporare Mamifere preistorice din Podişul Moldovei, organizată în colaborare cu Muzeul Vasile Pârvan Bârlad şi Muzeul Judeţean Neamţ. 
  Expoziţia prezintă fosile provenind de la mamifere ce au trăit în climate şi asociaţii faunistice de climă caldă în perioada Neogenă (Miocen şi Pliocen) şi climă rece din Cuaternar. Cele mai vechi fosile au o vârstă absolută de 10 milioane de ani, iar cele mai "tinere” ajung pană la o vârstă de 10.000 de ani î.e.n. 
  "Publicul va putea vedea pe viu preparate paleontologice naturalizate, aproximativ 70 piese, din colecţia de paleontologie a muzeelor din Galaţi, Bârlad şi Piatra Neamţ. Dintre piesele expuse menţionăm fragmentele de corn de cerb uriaş (Megaloceros giganteus), craniile de bovidee fosile (Bison priscus), un fragment de defensă de elefant fosil Platybelodon – piesa unicat în România sau un molar de rinocer fosil (Chiloterium)” a declarat muzeografa Cecilia Serban, coordonatoarea expoziţiei. 
   Expoziţia Mamifere preistorice din Podişul Moldovei va rămâne deschisă la muzeul gălăţean în perioada 7 iunie – 15 noiembrie 2013.

A fost odata ca niciodata




Initiative de toata lauda


Voluntar pentru literatura


Muzeul National al Literaturii Romane, Bucuresti


4 - 5 iunie 2013






Intrarea la specacolele de teatru de umbre cu povesti din intreaga lume se face pe baza unei carti pentru copii. Cartile astfel stranse vor fi donate copiilor din spitale. O initiativa frumoasa care merita sustinuta si continuata.


Mai romani decat romanii ?




Lansare de carte


Sandra Pralong


Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti


20 iunie 2013




   Volumul Mai romani decat romanii ? De ce se îndragostesc strainii de Romania, coordonat de Sandra Pralong, cel mai vindut titlu Polirom la recent incheiatul Salon de Carte Bookfest, va fi lansat la Libraria Humanitas de la Cismigiu joi, 20 iunie, ora 18.00. 
   Volumul cuprinde texte semnate de Raed Arafat, Steven van Groningen, Graham Perolls, Jakob Hausmann, Alison Mutler, Alexandre Eram, Alessandro Amato, Peter Hurley, Jean Valvis, Walid Abboud, Mbela Nzuzi, Wajiha Haris si multi altii, prezentati in carte in ordinea stabilirii lor in Romania.
***BookMag

De ce este Romania altfel ?




Conferintele Ateneului Roman


Lucian Boia, Gabriel Liiceanu


Ateneul Roman, Bucuresti


10 iunie 2013





  Luni, 10 iunie 2013, ora 19.00, Ateneul Roman gazduieste dialogul dintre Lucian Boia si Gabriel Liiceanu cu tema De ce este Romania altfel ?


  Un dialog intre doi oameni de cultura care pot spune lucruri avizate despre asezarea in lume a tarii noastre, despre trecutul si prezentul nostru. Mai putin despre viitor. Un dialog care isi propune sa fie o meditatie facuta fara patima, uneori, poate, o aspra judecare de sine, dar de pe urma careia toata lumea are ceva de castigat.

  Ultimele carti ale lui Lucian Boia au starnit discutii aprinse. Mai cu seama De ce este Romania altfel ? S-a vorbit de patriotism si de lipsa de patriotism. Insa criticii cei mai inversunati ai lui Lucian Boia au uitat, pare-se, ca numai cine iubeste poate suferi pentru neimplinirile fiintei indragite. 

  Evenimentul va fi deschis de Andrei Dimitriu, Directorul General al Filarmonicii George Enescu, urmat de un interludiu muzical sustinut de violonista Cristina Anghelescu si pianistul Viniciu Moroianu. In incheiere, Lucian Boia va acorda autografe.

  Evenimentul este organizat de Filarmonica George Enescu in colaborare cu Grupul Humanitas. 

  Biletele, in valoare de 50 si 70 de lei, vor fi puse in vanzare incepand de luni, 3 iunie, si pot fi achizitionate de la casa de bilete a Ateneului Roman.

Arta plastica contemporana romaneasca


Cristian Raduta


Expozitia: Nomade au Sahara


Galeria Calina, Timisoara


10 iunie - 10 iulie 2013








   Cristian Răduţă a fost elevul lui Mircea Spătaru, unul dintre cei mai influenţi sculptori din România. Cristian Răduţă face parte din structura determinată de Mircea Spătaru.
Sculptura este tradiţională şi inovativă. Sculptura este conservatoare şi nedisciplinată. Intuiţia este fundamentală în sculptură. Obiectul aduce idei şi ideile aduc obiecte. Sculptura este auto reprezentare. Sculptura este un set mental pentru forme fără nici un loc.
   Cristian Răduţă a învăţat de la Mircea Spătaru noţiunea de sculptură de la monument la forma de artă. Sculptura aliată cu monumentul are un loc specific şi vorbeşte simbolic despre însemnătatea şi folosirea lui. Dar, când logica interioară a monumentului se sparge, sculptura îşi pierde site-ul, locul. Monumentul devine abstract, sculptura devine nomadă. Esenţialmente nomadă, sculptura inventează un mediu în funcţie de suportul tehnic şi îşi declară statutul, însemnătatea şi funcţia. Logica spaţiului explorează zona ideală.
  Aproape de descrierea seminală de tip Mircea Spătaru, reprezentările propuse de Cristian Răduţă sunt aproape impropriu numite sculpturi. Corect ar putea fi numite manifestări fizice fixate de emoţional şi intelectual. Manifestări fizice care prescriu forma, explorând intuiţia şi dinamica.
  Forma şi conceptul derivă dintr-o imagine / rinocerul / deja familiară, la care putem lua parte.
Nici un animal nu a exercitat o influentă aşa de profundă în artă ca rinocerul. A. Durer, J.B.Oudry, Niki de Saint Phalle au fost fascinaţi de misterul intunecat. Bizar, reprezentarea rinocerului nu a fost niciodată acurată, a fost mereu mai mult o reprezentare puternică, populară.
  Văzute limpede şi raportate cu onestitate reprezentările lui Cristian Răduţă păstrează acel "eye-catching" neobişnuit. Senzaţia vizuală este dublată de o senzaţie tactilă. Calmă, anonimă reprezentarea / rinocer a lui Cristian Răduţă este undeva între poezie şi vis. Poţi să o atingi, dar nu poţi să o descri. Visele au puterea să imagineze diferit viitorul.
  Prin aceste reprezentări / rinoceri, Cristian Răduţă are abilitatea de a genera asociaţii cu alte locuri, cu alte vise. Nomazi rinocerii lui meditează în tăcere; cunosc praful şi zăpada, cunosc esenţa aerului şi a apei. De fapt cunosc esenţa lumii: un obiect perfect familiar poate să conţină cea mai radicală idee.
  Dezarmant de precisă reprezentarea / rinocer te duce spre un alt context, spre un alt sfîrşit, dar niciodată un sfîrşit în sine.

Curator Liviana Dan

Cristian Răduţă

n. 17 aprilie 1982. 
Trăieşte şi lucrează la Bucureşti, este reprezentat de 418 Gallery. 
  A absolvit Universitatea de Artă din Bucureşti sub îndrumarea profesorului Mircea Spătaru. În 2005 participă la Summer Academy in Salzburg. Solo show (selecţie): ZOOMANIA, MNAC Bucureşti 2010 / RINOCER PE CALEA MELCILOR, Atelier 030202, Bucureşti 2010 / Terraferma, 418 Gallery Bucureşti 2010. Are două sculpturi expuse în spaţiul public la Bucureşti şi Timişoara şi lucrări în colecţiile MNAC Bucureşti, Canadian Clay şi Glass Museum Waterloo.


Expoziţia va fi deschisă intre 10 iunie şi 10 iulie 2013, 
de luni până vineri între 10:00 şi 18:00, sâmbăta între 11:00 şi 15:00.
Galeria Calina este un spaţiu independent, dedicat artei contemporane.
Galeria Calina susţine Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021

Mintea de dincolo




Lansare de carte


Dumitru Constantin Dulcan


Teatrul Mr. Gh. Pastia, Focsani


6 iunie 2013





   După trei decenii de la aparitia cărtii Inteligenta materiei, azi bestseller, Dumitru Constantin-Dulcan vine în fata cititorilor săi cu o lucrare complementară: Mintea de dincolo, în care sintetizează, din punct de vedere stiintific, experienta decorporalizării prin moarte clinică, ajungând, rational, acolo unde omul religios ajunge cu inima. Aparent paradoxal, contrar afirmatiilor stiintei materialiste, autorul demonstrează, cu mijloacele stiintei de azi, ratiunile inimii si ale universului spiritual, contrazicând fericit celebra afirmatie a lui Pascal: "Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste”. Citind Mintea de dincolo, descoperim "limbajul” comun celor două "instante” dăruite de Creator fiintei umane. Și dacă, asa cum spunea filosoful Mircea Florian, fericirea omului modern constă în echivalarea ratională a dogmelor, Mintea de dincolo ne apropie de acest ideal.
   Există în Mintea de dincolo suficiente elemente pentru a elabora o etică mentală, extrem de necesară nouă, celor de azi, care, în pofida comunicării excesive prin multiple si sofisticate mijloace tehnice, trăim poate în cea mai tristă singurătate publică. Nu suntem singuri în univers, ne spune autorul si suntem direct responsabili, nu doar pentru gesturile noastre, dar si pentru gândurile noastre, care pot influenta instantaneu vietile semenilor nostri.
   Scrisă cu o argumentare riguroasă, greu de contrazis, Mintea de dincolo poate fi un manual al convietuirii si al supravietuirii armonioase, arătând că cel mai de pret dar al omului - iubirea - este si o datorie fundamentală, pentru salvarea tuturor si a fiecăruia în univers.
  Profesorul univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan, medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiinţe medicale, este autor a numeroase monografii, tratate, lucrări si cărti de certă valoare stiintifică, dar si eseistică, cu ample deschideri spre fascinantele domenii ale Filosofiei Știintei. A publicat, de-a lungul timpului, Inteligenţa Materiei (ediţia a III-a), În căutarea sensului pierdut, Către noi înşine, Mintea de dincolo, apărute la Editura EIKON.


Tabara de conservare - restaurare - icoane pe lemn


Colectia Muzeului Biserica din lemn a Balcestilor


editia a IV-a, 31 mai - 8 iunie 2013