vineri, 1 martie 2013

Arta plastica contemporana romaneasca


Virgiliu Parghel


Expozitia: Eugeniu, tatal meu


Galeria Anticariat Curtea Veche


7 martie 2013






Vernisaj: 7 martie, ora: 17:00.
Adresa: Piata Unirii, nr. 10

"În decembrie 1959, cu câteva zile înantea Crăciunului, la numai 35 de ani, trecea în veșnicie Eugeniu, tatăl meu. Îmi amintesc perfect : spărgea de trei zile lemne și le căra, câte un braț uriaș, la etajul cabanei forestiere unde noi ocupam o odaie și o bucătărie minusculă. S-a prăbușit pe scări cu lemnele în brațe și a zăcut acolo, câteva ceasuri, sub privirile mele îngrozite și neputincioase, pâna când, spre seară, mama s-a întors acasă. Noaptea, târziu, s-a stins în tăcere. Mama plângea, iar eu încercam să mă țin tare, neînțelegând prea bine tragedia la care luam parte.

Absolvent al Școlii de Silvicultură de la Brașov, promoția 1941, cu diploma de absolvire purtând semnătura Regelui Mihai, Eugeniu Parghel, născut în Câmpulung - Muscel, vine, in 1954, să lucreze la exploatarea forestieră de pe Neagra, zonă care pornește de la Broșteni și se continuă prin Paltin, Dârmoxa, Panaci, peste Păltiniș, până la Vatra Dornei. Este anul nașterii mele. Locul se potrivește de minune cu imperioasa lui nevoie de libertate : păduri nesfârșite, pâraie repezi cu păstrăvi și lostrițe, turme de ciute și cerbi, câțiva prieteni alături de care mai zăbovea lânga un pahar cu vin și … iluzia libertății. Nu poate fi înduplecat când descoperă fals în acte și reacționează vehement când i se sugerează că ar putea avea și el un câștig din vânzarea lemnului furat. Devine repede incomod. Este avertizat ”să-și vadă de treabă”.

Vremurile sunt tulburi. La Budapesta izbucnește o revoltă violentă împotriva comuniștilor. Se dau crâncene lupte de stradă. Insurgenții rezistă câteva luni sub ploaia de foc aruncată de tancurile și avioanele sovietice. Cad mii de victime. Ecourile revoltei se răspândesc cu repeziciune în întrega lume. La noi, populația fierbe de nemulțumire. Primii care se trezesc sunt studenții din Timișoara. Se baricadează în cămine și, de la ferestrele larg deschise, strigă, împreună cu profesorii lor : “Jos comunismul!” Se iau in grabă primele măsuri. Este împrăștiat zvonul că revoltații unguri sunt fasciști, hortiști, că Ardealul este în pericol… Se emite criminalul decret 402 împotriva ”huliganilor care tulbură liniștea publică”. Sunt arestați peste 10.000 de studenți din toată țara. Cad victime și cei incomozi. Ies la lumină lichelele, canaliile, trădătorii. Occidentul se lasă îmbrobodit de abilitatea propagandei și nu mișcă un deget.

În gara Vatra Dornei, Eugeniu, tatăl meu, este arestat “pentru tulburarea liniștii publice” și, pentru a fi compromis definitiv, este trimis, în 24 de ore, fără judecată, “la stuf”, în Balta Brăilei, pușcărie care, în conștiința publică, era destinată hoților, bandiților și celor mai răi criminali. Ce s-a petrecut acolo, timp de doi ani și jumătate, n-am știut niciodată. O singură întâmplare mi-a fost povestită de mama, mult mai târziu… E dimineață. O lotcă mare, plină cu deținuți și milițieni înarmați traversează Dunarea, la stuf. Începe o furtună cumplită. Deținuții vâslesc cu disperare. Lotca e ținută în frâu cu mare greutate. Unul dintre milițieni se dezechilibrează și cade în Dunăre. Eugeniu sare imediat după el și reușește să-l salveze…

S-a intors grav bolnav. N-a povestit nimic. Nimănui. Niciodată. Mi-l amintesc stând pe scaun, cu degetele desfigurate de muncă silnică, cu unghiile îngălbenite de tutun, cu privirile în gol, în fața unui pahar cu rom. După câteva săptămâni a plecat, într-o zi de iarnă, înaintea Sfântului Crăciun, când Cerurile erau deschise…"

Virgiliu Parghel

Ce poti sa mai spui dupa citirea unor atat de emotionante randuri. De-acolo, de sus, tatal si-a vegheat cu siguranta fiul,ajuns astazi un reprezentant de seama al artelor plastice contemporane romanesti. Ii face cinste si ii onoreaza memoria. Tot respectul din partea mea.

A.R.C.E.N.


Foloasele sufletesti ale vacantei


Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti


3 martie 2013







   Duminică, 3 martie, de la ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, continuăm seria întâlnirilor duminicale în jurul Eseurilor de Duminică ale lui Constantin Noica.
   Împreună cu domnul Cătălin Cioabă, doctor în filozofie, vom discuta despre Foloasele sufletești ale vacanței.
  Ce facem atunci când nu avem nimic de făcut, ne definesc sau nu activitățile pe care le facem în mod liber sau până unde ar trebui, după Noica, să ajungem în vacanță, sunt câteva direcții de discuție, care continuă ideea lansată săptămâna trecută de domnul Gabriel Liiceanu, aceea a plictiselii ca modalitate de regăsire sau fugă de sine.
   Proiectul ARCEN, realizat în colaborare cu Editura Humanitas și cu Librăria Humanitas de la Cișmigiu continuă până pe 17 martie.

  ARCEN a pregătit încă 2 teme de discuție, cu doi invitați speciali.

  Duminică, 10 martie, de la ora 17.00, Sorin Lavric dezbate eseul De la izolare la singurătate, iar pe 17 martie de la aceeași oră, Andrei Cornea vorbește despre Constantin Noica și eseurile sale, proiectul ARCEN fiind completat cu o prezentare generală a volumului de tinerețe al lui Constantin Noica, realizat în anii 1938-1940.

Intrarea la evenimente este gratuită.

Centrul Cultural Tramvaiul 26


Patru scriitori in peisaj cu bas si sintetizator


Bucuresti


2 martie 2013






   Centrul cultural Tramvaiul 26 (strada Cercului, nr. 6) vă aşteaptă sâmbată, 2 martie, începând cu ora 19.00, la o nouă seară de muzică şi literatură.
   Avem ca invitaţi patru scriitori: Andrei Dósa, Domnica Drumea, Marin Malaicu-Hondrari şi Cosmin Perţa, care vă vor citi din cele mai recente scrieri ale lor.
   De asemenea, pe tot parcursul lecturilor, Andreas Aron (personaj cunoscut al scenei, în prezent fiind parte a trupelor Cuantune si Pixels) şi Liviu Iancu (arhitect care a trecut la muzică, cântă în Pixels) se vor ocupa de peisagistica muzicală a evenimentului. Vă aşteptăm !
   Eveniment prezentat de Iulia Militaru.

   Andrei Dosa (n. 1985, Braşov) este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi masterand la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov şi membru, din 2007, al atelierului de scriere creatoare Lumina de Avarie, în jurul căruia s-a format un grup ce merită urmărit. Poet deopotrivă ludic şi grav (capabil să exclame "Lasă epuizarea sexuală să te acopere / ca cearşaful cu care se acoperă morţii !"), tentat câteodată de scenarii ce amintesc de Cristian Popescu (Lucrurile părintilor), alteori de măştile unui elegiac sarcastic din familia lui Alexandru Muşina, Andrei Dosa îşi conturează cu fiecare nou text o voce inconfundabilă. Direct şi caustic, tânărul poet scrie cel mai bine, făcând un arc peste timp, în spiritul "subiectivităţii angajate" a lui Rolf Bossert ("îşi încep ziua de muncă / nerăbdători / zâmbetele lor seamănă cu / o conservă deschisă cu cuţitul // ei vorbesc doar / despre lucruri serioase / de parcă limba lor ar fi fixată/ cu un ac de cravată"). Cu astfel de poeţi, literatura deceniilor următoare nu are cum să arate rău. 
   Andrei Dosa a citit si la Clubul de lectură Institutul Blecher. (Claudiu Komartin)

   Domnica Drumea s-a nascut pe 26 august 1979 la Rimnicu-Vilcea. In 2002 a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti, sectia Romana-Engleza.
  In anul 2000 infiinteaza, impreuna cu Marius Ianus, cenaclul Litere 2000, iar in 2002 revista Fracturi.
  E prezenta in volumul colectiv 40238 Tescani (alaturi de Mircea Cartarescu, Ioana Nicolaie, Cecilia Stefanescu, Marius Ianus, Doina Ioanid s. a.), Editura Image, 2000.
  In 2003, debuteaza cu volumul de poezie Crize, Editura Vinea, care obtine Premiul de Debut al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. În 2009, îi apare volumul Not for sale, la editura Cartea Românească. Activeaza ca traducator si redactor independent.

   Marin Malaicu-Hondrari s-a nascut la 29 ianuarie 1971. A publicat volumul Zborul femeii pe deasupra barbatului, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2004. Cartea a obtinut Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din Romania , filiala Cluj. In 2006, a publicat Cartea tuturor intentiilor, Editura Vinea, Bucuresti. În 2010, îi apare romanul Apropierea, pentru care este nominalizat la premiile Radio România Cultural. Apropierea este punctul de intersectie in care biografiile a trei prieteni se transforma din realitate in fictiune. Pe alocuri recognoscibile, personajele scapa intruna din mana cititorului, modificandu-si traseele si profilul. Se camufleaza cu abilitate. Cand firele par unite, o brusca rasturnare de situatie schimba radical perspectiva. Alte drumuri, alte roluri, alte povesti trec in prim-plan.
   Apare în antologile: Camera şi La Neagra. A tradus poezie din limba spaniola pentru revista LiTerra.

  Cosmin Perţa, poet, prozator, eseist, s-a născut în 1982, în localitatea Vişeu de Sus, Maramureş. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat şi doctorat în literatură la Universitatea Bucureşti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, Bătrânul, o divină comedie, Ed. Charmides, 2009, Fără titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmplări la marginea lumii, Ed. Cartea Românească, 2007, volumul de proză Două povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 şi monografia Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Ed. MNLR, 2012.

Asociatia Artistilor Plastici Alma Mater Castrum Sex


Expozitie de fotografie: Bloom


Galeria de Arta Contemporana Turnul Fierarilor, Sighisoara


2 - 17 martie 2013





Colectii si Colectionari


Targ de Arta si Antichitati


Iulius Mall, Suceava


1 - 3 martie 2013






Viziuni suprapuse



Biblioteca Judeteana Gheorghe Sincai Bihor


Oradea


5 - 19 martie 2013






Mai multe puteti afla la adresa: http://bit.ly/YNMUWf

CDPL Fest


Club A, Bucuresti


editia a IX-a, 8 martie 2013





8 martie Iubitul meu... Leonard la CDPL Fest 9

   Vineri, 8 martie, în cadrul ediției a 9-a a CDPL Fest, vom avea parte și de un spectacol de teatru. Este vorba despre IUBITUL MEU... LEONARD, cu actrița Diana Giubernea, în regia Monei Gavrilaș. Reprezentația începe de la 19:30.
   IUBITUL MEU... LEONARD - un spectacol senzual, emoționant, atractiv, inedit, după opera fascinantului Leonard Cohen. Un drum plin de căutări în labirintul amintirilor. O "călătorie" în sufletul omului. Spectacolul este privit altfel, inedit, debutând cu un Leonard matur, trecut prin viață, amintindu-și de clipele fericite, apoi avem un Leonard în tinerețe, în plină forță, care se îndrăgostește, traiește cu pasiune orice clipă, care luptă pentru ideile sale, care face politică, iar în final ne întâlnim cu un Leonard-copil, abia născut. Drumul este invers, dar poate mai adevărat... (ar trebui să ne naștem bătrâni - după cum bine spune Ana Blandiana). 
  Ceea ce este surprinzător în opera lui Leonard Cohen este tocmai această permanentă căutare a sufletului prin mijloace contradictorii, în care forța se amestecă subtil cu tandrețea, dulcele cu amarul, fericirea cu tristețea...Descoperim însă și un Leonard luptător, neînfricat, acuzator, un combatant politic pregătit parcă să apere întreaga planetă de răul de peste tot. 
  IUBITUL MEU... LEONARD ar trebui să ne facă mai sensibili și mai puternici totodată, mai atenți la ceea ce spunem, facem, gândim. Să fim Liberi în noi.


Arta plastica contemporana romaneasca


ArtExpert Gallery



Expozitia: Arta Contemporana


Cluj-Napoca


1 - 22 martie 2013







http://www.modernism.ro/wp-content/uploads/2013/03/arta-contemporana.jpg

Martisor si Flori pentru Mama



Muzeul de Istorie


Campulung Muscel


martie 2013





MOTTO : “Dumnezeu nu a putut fi pretutindeni, asa că a creat mamele !”

   În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".


                   Mărțișoarele le oferim azi fetelor , femeilor și mamelor.

   Femeia este frumoasă, este rafinată, este înțeleaptă și știe să se facă plăcută în orice situație. Chipul ei suav este o sursă neîncetată de inspirație în realizarea celei mai mari și cuprinzătoare opere numite VIAȚA. Din orice unghi am privi femeia, descoperim un ideal aparte de frumusețe, evoluție și iubire. Vom descoperi blândețea cu care ăși îngrijește copiii, vom descoperi iubirea și grija cu care își înconjoară familia. Femeia este o adevărată zeiță a înțelepciunii, a frumuseții și spiritualității. Fericiți sunt acei bărbați ce învață să privească femeia ca pe suflul lor energic și ceresc ce îi animă să ducă la bun sfârșit cauza în care aceștia cred cu desăvârșire.


Femeia este și mamă. Mama este raza de soare , este steaua care va veghea mereu pe cer în căutarea unei noi galaxii, este raza de soare ce răsare zilnic pe aleea vieții presărată cu sălcii, cu petale trandafirii de necazuri, dar pe care mama le rupe cu arma optimismului, îi răsfrânge țepii trandafirilor din calea ei cu ajutorul perseverenței și ajunge să persiste cu ajutorul dragostei. Mama este ceea ce unii o numesc perfecțiune, mama este ceea ce unii îi zic dreptate, alții căldură, mama este ceea ce toți o numesc MAMĂ.


  Femeile și mamele iubesc florile. Florile sunt îngerii lui Dumnezeu care au venit pe pâmânt ca să trezească iubirea în sufletele oamenilor. Florile sunt stările de spirit ale lui Dumnezeu presărate de îngeri prin natură. Femeile sunt asemeni florilor. Floarea bucură pe toți, înflorește ca să aducă bucurie. Oferă frumusețe petalelor ei minunat colorate și parfumului ei. Se lasă ruptă și moare ca să facă o bucurie, ca să înfrumusețeze viața și casa. Artiștii, scriitorii , de secole încearcă să redea fiecare în felul său frumusețea , minunăția femeilor, prospețimea, coloritul divers al florilor și al trupurilor femeilor. Misterul pe care-l arborează fiecare floare, fiecare femeie, îi atrage și îi determină pe bărbați să le dorească apropierea, prietenia, dragostea. Dragi bărbați ( o spune unul dintre ei) oferiți flori fetelor, mamelor, respectați-le ca pe voi înșivă.


   Muzeul Câmpulung dorește să aducă un strop de culoare, parfum și fericire mamelor și femeilor printr-o expoziție mixtă, de pictură și mărțișoare, ce va putea fi vizitată în decursul lunii martie, mai ales că această lună este dedicată femeilor-embleme ale frumuseţii şi arhitecte ale societăţii.
Amintiți-vă mereu sa o iubiți pe mama voastră, pentru ca nu aveți decât o singură mamă în toată viata voastră. (Muzeograf Stănescu Cătălin)



Gens Du Bien


Serile oamenilor de bine


Omul din spatele portativului


Fratelli EspressoBar, Bucuresti


6 martie 2013





Serile Miscarii Aradene


Simboluri pe cladiri


Club Renaissence, Arad


1 martie 2013







La mare, la soare (III)


România de-altădată


Litoral: Costinești, 2 Mai


Colecții și Colecționari


Cartofilie


Costinești




Cantina taberei studențești de la Costinești.
Volum: Orașe și priveliști - Litoralul romînesc. 1964.


Vedere din Costinești.
Cod: 2350. Foto: Hedy Loffler. Anii '60-'70. Necirculată.



Costinești. Foto: Al. Florescu. 1968.


Ilustrată fără titulatură. Expeditoarea a facut însă precizarea: Costinești - vedere din tabără.  Foto: Al. Florescu. "Am ajuns cu bine în Costinești. Localitatea a devenit și mai frumoasă. S-a organizat un mare camping, s-au construit vile noi. Tabăra este deasemeni de nerecunoscut. Stau într-un bloc, la parter, într-o cameră de trei persoane. Mă simt foarte bine." 1968. 
Mai există o variantă, identică, în care s-a remediat eroarea. 
Intitulată: Costinești. 1969.



Costinești. Foto: Al. Florescu. 1969.
Variantă alb-negru a imaginii de mai sus. Și cea mai completă.
"...Pe la localuri aceeași lipsă de solicitudine pt. ospătari".
Rânduri din Eforie Nord, să nu se înțeleagă greșit...



Pliant: Costinești. Anii '70.



Pliant: Costinești. Anii '70.


Tabara internationala de studenti. Foto: Al. Florescu.
 "E foarte bine. Cabina e foarte moderna, confortabila, mancare buna."  1973.



Costinesti. Brosura: Let's Go to Romania! Anii '60-'70.



Pliant: Costinești. Anii '70.



Pliant: Costinești. Anii '70.



Pe plaja.
Cod: 892. Foto: Iancu Aurel. Anii '70. Necirculata.



Pe plajă. Foto: E.P.T. (Editura Pentru Turism). 20 iulie 1974.
"În ajunul Paștelui iepurașii cu ouă roșii aduc bucurii și împlinesc dorințele tuturor. 
Cred că și copiii cu mingii roșii au aceași menire. Cel puțin cel din vedere. Dacă e așa, 
pune-ți o dorință cînd te vei uita la ea și se va împlini". 


Vedere. 1971.
Mai exista o variantă, identică (contrast mai bun). Intitulată:
Camping la Costinești. Este trecut si autorul fotografiei: Al. Mendrea.  
Cod: 4256. 1971. Necirculată.
"Pot să-ți spun că mă distrez de minune, în fiecare seară dans, film 
și discotecă pe trei platouri diferite." 


Vedere din stațiune. Foto: E.P.T. 1975.


Costinesti. Foto: Al. Mendrea. 1976. 


Costinești. Foto: Al. Mendrea. 1978.
Ilustrată cu marginile zimțate.


Vedere de pe plaj[. Cod: 1513. 1980. Necirculat[.


Vedere. Foto: N. Bogdan. 1983.


Plaja. Foto: Mariana si Al. Mendrea. 1980.


Vedere. 1987. Necirculata.


Plaja. Foto: Ion Nadrag. 1989.


Plaja. Foto: Ion Nadrag. 1989.


Colaj. Partea de jos: Vedere.
Cod: 2677. 1976.


Costinesti. Cod: 1508. 1982.
Imagine identica cu cea precedenta.


Aspect din statiunea Costinesti. 
Volum: Constanta. Ghid turistic al judetului. 1980.


Teatrul de vara. Foto: Tereza Pupeza. 1984.


Plaja. Foto: Al. Florescu. 1972.


Costinesti. 1983.



Mihael Bordea. Vue sur la plage Mer Noire. Iulie 1991.
Dupa "epava", la Costinesti.
O realizare specifica initiativei private nascute dupa avenimentele din '89.



Plaja. Foto: Tereza Pupeza. 1983.


Plaja. Foto: Tereza Pupeza. 1983.



Costinesti. Plaja. Foto: Tereza Pupeza. 1985.



Plaja. 1989.



Poarta soarelui. Foto: Gh. D. Maican. 1991.



Vedere de pe plaja (text in limba franceza). 
Editura Mihael Bordea. 1993. Necirculata.



Pliant: Costinești. Anii '70.



Costinesti. Foto: Tereza Pupeza. 1991.



Costinesti. Foto: Tereza Pupeza. 1985.



Hotelul B.T.T. Cod: 16005. Foto: Al. Florescu. Anii '80. Necirculata.
Mai exista o varianta. identica. Intitulata: Vedere. Cod: 3055. 1987.
Autorul fotografiei nu mai este trecut.



Hotel Forum. 1998.
Cod: LC 015 CO, Art Design.



Costinesti. Cod: 10036. Foto: Al. Mendrea. 
"Cand marea iti cinta in scoici...viata incepe 
din mare !" Asa le scria Mioara colegilor de la 
Universal Tractor - Serviciul Import. 1975. 


Faleza si plaja. Foto: O. Ploscaru. 
"Poate-acest gand ti l-a soptit/Umbra-mi uitata la apus pe plaja/Cu doua zile inainte 
de a-mi scrie/Eram acolo inca tot/Si n-as putea sa mint/ca nu mi-a fugit gandul la tine.   
Apa, soare si luna si.../un gand pentru tine". 1985.



Vedere de pe plaja (text in limba franceza). 
Editura Mihael Bordea. 1993. Necirculata.


Rasarit de soare la mare. 
Foto: Tereza Dragan. 1979.
Alt tiraj. Cod: 13676. 1987.
Foto: Tereza Pupeza (probabil nume luat dupa casatorie). 


Vedere de pe plaja. Foto: Mihael Bordea. " 'Neatza, mama ! In a treia zi de vreme magnifica animalu' s-a simtit sa te salute cat de cat inclusiv pe  Pusi, manca-o-ar tata pe ea fripta ! Toate bune si frumoase la noi mai putin confortul, dar la pretul asta nu poti pretinde altceva. Fara isterii in legatura cu inecatul, nici sa vrei nu poti realiza performanta asta - roiesc salvamarii mai rau ca mustele. Noi mai vrem sa ramanem sper sa ne ajunga banii." 1994.


Pliant: Costinești. Anii '70.


Pliant: Costinești. Anii '70.


Pliant: Costinești. Anii '70.


Colaj. Cod: 1940. 1980. Necirculată.


Colaj. Cod: 10115. Foto: Hedy Loffler. Anii '80. Necirculată. 
Un alt exemplar, poarta și ștampila publicitară cu textul: 
"protejati apele/resursa vitala/dezvoltarii". 1982.


Colaj. Vederi. Cod: 3041. 1987.
"La 2 ani, la Costinești....ce frumos era atuncea...La 22 ani e tot așa de frumos ca și atuncea. Singura deosebire e că nu mai sîntem împreună laolaltă. Dar noi cum tot urma să ne despărțim. <La orice despărțire murim cîte puțin> Dar renaștem în altă parte. Și tu trebuie să faci tot așa, să renaști din starea actuală; dacă vei vrea. De putut eu cred că Da. Cel puțin să încerci. Desfrînează-ți și psihicul ! Pune măsură problemelor gastronomice. Fi o <Lady modernă> Nu..Lady de altă dată"
"Sfaturi" adresate Biancăi de 1 martie...


Colaj. Foto: Tereza Pupeza și Al. Mendrea. Anii '70-'80. Necirculată.


Colaj. Vederi de pe plaja. Cod: 3880. 1984.


Colaj. Foto: Tereza Pupeza. 1986.

2 Mai 




Vedere. Foto: Al. Pikalski. 
"De la umbră de sub parașută, de lîngă malul mării unde se sparg valuri, 
cu părul plin de nisip și burta plină de ciorbă de burtă și alte bunătăți, bronzați 
frumos vă pupă cu dor..." 1984.


2 Mai. Plaja. Foto: Al. Mendrea. 1977.


Salutări din 2 Mai. Cod: XS 176. Telmond. Anii '90 - 2000. Necirculată.


Colaj. Restaurantul Dobrogeana.
Foto: Al. Pikalski. 1982.



Volum: Orase si privelisti - Litoralul rominesc. Editura Meridiane. 1964.
Fotografiile au fost executate fr H. Lofler (EFIAP), Puiu Al. Florescu,
S. Mendrea (AFIAP), D. Pretor, C. Spitzer (EFIAP), M. Volbura, de la
Studioul de arta fotografica al Combinatului poligrafic Casa Scinteii,
G. Serban (EFIAP). Prefata de Vladimir Colin. Editia a II-a.


Brosura: Let's Go to Romania! Anii '60-'70.
In limba engleza.


Pliant: Costinești. Biroul de Turism pentru Tineret. Anii '70.


Volum: Constanta. Ghid turistic al judetului. 1980 (bun de tipar: 15 mai 1980). 
Editura Sport-Turism. Autori: Adrian Radulescu, Constantin Scorpan, 
Athena Herbst-Radoi, Gheorghe Dumitrascu. Coperta: Constantin Pohrib.


Mini-carnet: România (mai precis: Litoralul românesc, n. a.)
Publiturism. Anii '80. 


***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite. 
Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (cele de tastare, da !).
Orice adăugiri sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !