joi, 14 februarie 2013

Artisti la Dunarea de Jos



Arta plastica contemporana romaneasca


Expozitia de pictura, grafica si sculptura


Muzeul de Arta Vizuala, Galati


15 februarie - martie 2013




Vernisaj: 15 februarie 2013, ora 12:00, Muzeul de Arta Vizuala, Galati
Organizator: M.A.V. Galati

Expun:

 membrii Filialei U.A.P. Braila 

Vasile Gaita, Hugo Maracineanu, Gheorghe Mosorescu, 
Radu Cristian, Radu Ionel, Teodorescu Marius

membrii Filialei U.A.P. Galati

Gheorghe Andreescu, Jana Andreescu, Stelica Badalan, Cornelia Burlacu, 
Cornel Corcacel, Sava David, Gabriela Georgescu, Aurel Manole, Valentin Popa, 
Ioan Tudor, Mugurel Vranceanu



SALT - Instalatie holofactografica



Arta plastica contemporana romaneasca


Aura Balanescu


Galeria geam MAT, Muzeul de Arta, Timisoara


14 februarie - 14 martie 2013






   Galeria geam MAT a Muzeului de Artă din Timișoara (Piața Unirii colț cu str. Mercy) găzduieşte de joi, 14 februarie 2013, expoziţia SALT (instalaţie holofactografică), de Aura Bălănescu. Instalaţia poate fi văzută până în 14 martie 2013.
   “A coborî pentru a urca. Evoluția universului este văzută ca o permanentă tranziție între salturile de conștiință cosmică, dar mai important, atingerea unei stări de înaltă conștiință este dependentă de o involuție, coborârea în profunzimile materiei. De aici, saltul aduce cu sine diverse atribute în jurul suportului material, o complexitate de organizare, ilimitare spațiotemporală, predeterminare și ireversibilitate, o singularitate ce perpetuează universul”, spune Aura Bălănescu.
   Curatorii evenimentului sunt artiştii vizuali Bogdan Raţa şi Mihai Zgondoiu. 
   Organizator: Muzeul de Artă din Timișoara.
   Partener: Fundația HERCZEG
   Parteneri media: www.oradetimis.ro, www.agentiadecarte.ro, www.modernism.ro

Ziua Nationala a Republicii Serbia




Lansare de carte


Antologia: Malul celalalt


Galeria Mansarda, Bastion Theresia, Timisoara


15 februarie 2013




Galerie Foto

    Uniunea Sârbilor din România, Revista Književni život, în colaborare cu Consulatul General al Republicii Serbia din Timișoara, organizează vineri, 15 februarie, ora 18:00, la Galeria Mansarda din spațiul expozițional Bastion Theresia, cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Serbia lansarea antologiei de poezie sârbă (din secolele XX – XXI) Malul celălalt (traducători: Aleksandar Stoicovici, Slavomir Gvozdenovici, Liubinca Perinaț Stancov). 
    Cu acelaşi prilej va avea loc o seară literară cu participarea scriitorilor sârbi Rаdomir Andrić, Jovаn Zivlаk, Gorаn Kаrаnović, Milovаn Mаrćetić, Tаnjа Krаgujević, Brаnislаv Milаnović, Ivаn Negrišorаc, Duško Novаković, Adаm Puslojić, Petаr Cvetković.
    În continuarea evenimentului se va desfăşura vernisajul expoziției de design grafic al lui Goran Filipović, expoziţie prezentată de Goran Djordjević.
   Stevan Bugarski va vorbi despre editura Uniunii Sârbilor din România, iar finalul serii va fi punctat printr-un moment muzical al grupului vocal AKUD Mladost.
***oradetimis,oradestiri.ro




Misterii si Madone



Arta plastica contemporana romaneasca


Traian Abruda


Cafe Text, Biblioteca Judeteana Timis, Timisoara


15 - 28 februarie 2013



Galerie Foto


   În perioada 15-28 februarie 2013, artistul vizual Traian Abruda va expune în spaţiul expoziţional al Bibliotecii Judeţene Timiş Café Text (Bastion Theresia, corp A), lucrări de grafică reunite sub titlul Misterii & Madone.
   “Creionul, peniţa sau chiar pixul sunt miraculoase rezervoare de linii fierbinţi prin care, obsedat şi într-o bucurie/frenezie inegalabilă, se, pe sine, şi ne mântuie. O joacă gracilă, inteligentă, gratuită şi limpede, ce nu are nici o clipă ambiţia de a deveni joc. (.) Subiectul Traian Abruda iese în lumina bidimensională a paginii ferm şi spectaculos. Cuceritor cel mai adesea, magic, uneori, însă întotdeauna victorios şi conştient de puterile pe care le are“, scrie poetul George Lână, care va vorbi la vernisajul de vineri, 15 februarie, ora 18:00.
***oradetimis.oradestiri.ro

Judetul Alba - Istorie, cultura, civilizatie



Lansare de carte


Aula Magna, Universitate, Alba Iulia


15 februarie 2013




volum 1

   Vineri, 15 februarie, de la ora 13.00, în Aula Magna a Universității din Alba Iulia va avea loc lansarea volumului Județul Alba. Istorie, cultură, civilizație. Evenimentul este unul special, ce face parte din suita manifestărilor dedicate aniversării a 45 de ani de la înființarea județului Alba.
   Realizat sub patronajul Consiliului Județean Alba, volumul prezintă, în 400 de pagini, editate în condiții grafice deosebite, evenimentele petrecute pe meleagurile județului Alba din preistorie și protoistorie până în zilele noastre. Capitole din lucrare sunt dedicate și etnografiei, manifestărilor culturale, învățământului, monumentelor istorice și ecleziastice, precum și traseelor culturale din județul Alba. Sunt astfel surprinse pagini din istoria dacilor, romanilor, daco-romanilor, românilor și a altor etnii care s-au manifestat și au lăsat urme materiale sau spirituale ce pot fi văzute acum în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, dar și în alte muzee din țară și străinătate
   "Acest volum ce prezintă istoria județului Alba, este o sinteză a locului și rolului pe care aceste meleaguri l-au jucat  în devenirea istorică a României.
    În urmă cu 45 de ani, la 17 februarie 1968, județul Alba își relua locul binemeritat pe noua hartă a României, iar Alba Iulia, oraș aflat la răscrucea marilor drumuri dar și la răscrucea istoriei românilor, își relua statutul de capitală.
   Acest volum este o mărturie ce vine să le aducă aminte tuturor că Alba Iulia a fost capitală a acestei zone din inima României începând din antichitate și până în zorii epocii moderne, iar atunci când nu a deținut rolul de capitală, din cauza politicilor de deznaționalizare inaugurate de Dictatul de la Viena și continuate apoi de regimul de sorginte sovietică instalat în România de după al doilea război mondial, Alba Iulia a fost în miezul unor momente  cruciale din istoria neamului românesc.” – a spus domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba.
***proalaba.ro

Un inceput...



Agentia de stiri bune


George Enescu


Casa de la Mihaileni

 

inclusa pe lista obiectivelor din patrimoniul cultural national


februarie 2013




foto Raluca Ştirbăt


  Casa din comuna Mihăileni, judeţul Botoşani în care a copilărit şi şi-a petrecut vacanţele de vară marele muzician George Enescu va fi inclusă pe lista obiectivelor din patrimonial cultural naţional, a declarat, miercuri (16 februarie 2013), pentru AGERPRES, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural (DJCPN) Botoşani, Dănuţ Huţu.
   Potrivit acestuia, Ministerul Culturii a declanşat, în regim de urgenţă, la propunerea Institutul Naţional al Patrimoniului şi DJCPN Botoşani, procedura de clasare a casei în care a locuit mama compozitorului.
   “Sperăm că se va definitiva procedura de clasare a acestui monument, urmând ca după aceea să se facă intervenţii pentru restaurarea şi consolidarea casei”, a afirmat Huţu. 
   Casa de la Mihăileni a aparţinut bunicilor după mamă ai lui George Enescu, preotului Ioan Cosmovici şi soţiei sale, Zenovia. Acolo s-a născut, în 1839, mama compozitorului, Maria Cosmovici, devenită mai târziu Maria Enescu. Tot acolo, Maria Enescu a şi murit, în martie 1909.
***agerpres



I Love Handmade



Targ de cadouri si produse lucrate manual


Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu


23 - 24 februarie; 2 - 3 martie 2013



http://ilovehandmade.ro/wp-content/uploads/2010/02/afis-A64.jpg

Viorile lui George Enescu



Muzeul National George Enescu


Bucuresti






    Viorile lui George Enescu, instrumente atinse de magia unuia dintre cei mai însemnaţi violonişti ai secolului XX, suscită un interes special. De aceea, ele au fost expuse marelui public în luna septembrie 2011.









Text de prezentare preluat din
pliantul expoziţiei temporare organizate în cadrul
Festivalului Internaţional George Enescu – 2011

Expoziţia a putut fi vizitată în perioada 1-25 septembrie 2011

   Denumită Catedrala, vioara Guarnerius este cea mai valoroasă. Fabricată în anul 1731 de Giuseppe Guarneri (1698-1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara poartă inscripţia celebrului ei făuritor: Guarnerius fecit / Cremonae anno 1731(?) – IHS.
   George Enescu se înscrie, astfel, alături de Niccolò Paganini, Joseph Joachim, Henri Vieuxtemps, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Yehudi Menuhin, Henryk Szeryng, în galeria marilor violonişti care, într-un moment al carierei lor, au deţinut un exemplar del Gesù.
   După 1930, la Paris, Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul (1875-1951), celebru lutier francez care îi confecţionează o vioară, admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând că "e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În colecţia muzeului există două asemenea instrumente, dintre care unul a fost creat special pentru George Enescu, purtând inscripţia Paul Kaul, Paris, AN 1937. Georges Enesco. Modèle que j’ai créé spécialment pour Georges Enesco grand artiste.
   Datorită prestigiului lui Enescu, Paul Kaul a obţinut comenzi importante pe piaţa americană, fapt care i-a asigurat celebritatea şi o situaţie financiară confortabilă. Între muzicianul român şi lutierul francez s-a consolidat o relaţie de prietenie, dar şi de colaborare artistică. George Enescu la pian şi Paul Kaul la vioară au susţinut câteva recitaluri pe scene pariziene.
   Un alt instrument care a aparţinut lui George Enescu este o vioară confecţionată de fraţii lyonezi Pierre şi Hippolyte Silvestre, un instrument remarcabil datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, ce este inscripţionat în latină cu următorul text: Petrus et Hipolitus fratres Silvestre fecerunt lugduni anno 1835.
   Expoziţia a inclus şi o copie nedatată, după un original Gaspar Da Salo, pe numele său adevărat Gasparo Bertolotti, constructor de viole şi viori din Brescia, unul dintre cei mai mari lutieri vechi şi fondator al şcolii de la Brescia.
   Donate Muzeului Enescu, după moartea muzicianului (survenită în 1955), de către soţia acestuia, viorile au fost întreţinute de apreciatul lutier Iosif Pollak (1911, Arad – 1970?, Bucureşti) şi au fost cântate timp de câteva decenii, spre a li se menţine calitatea, de către violonistul şi profesorul Nicolae Bilciurescu. 
   Acesta, împreună cu Romeo Drăghici, a îngrijit şi apariţia în limba română a volumului Amintirile lui George Enescu de Bernard Gavoty. Răsfoind acest volum de o importantă valoare documentară, întâlnim o seamă de confesiuni ale violonistului Enescu referitoare la cariera sa de instrumentist: "Eu nu am ales nimic. Întâmplarea şi voinţa tatălui meu au făcut această alegere. Nu am avut prilejul, în copilăria mea, să aud alt instrument decât vioara” – referire, probabil, la vioara lăutarilor din zona Botoşanilor şi Dorohoiului, unde s-a născut şi a copilărit muzicianul.     
   "Compozitorul din mine se ceartă cu violonistul... Violonistul vrea muzică (scrisă) efectiv pentru desfăşurarea virtuozităţii, în timp ce compozitorul se revoltă şi refuză să scrie, decât dacă poate să scrie aşa cum simte. Astfel, sunt silit să fac compromisuri şi să-l las să scrie muzică  pentru pian şi simfonii.”
   Privite în timp, declaraţiile sale (a se vedea volumul de Interviuri apărute în presa românească a anilor 1898-1946) se cuvin înţelese în context. Instrumentul căruia îi datorează celebritate este judecat adesea cu asprime nemeritată: "Vioara e un instrument gingaş, încântător, mi-e intim, mi-e drag, însă ce vrei să mă fac eu cu patru coarde şi-un arcuş pe una, două sau cel mult trei voci ? Sunt strâns, n-am libertate. [...] Vioara mă reţine, mă împiedică”.
  Abia în amurgul existenţei, în 1954, Enescu revine asupra opiniilor sale în convorbirile cu Gavoty: "Îţi cer un serviciu personal; înainte de editarea Amintirilor... , să atenuezi puţin ceea ce am spus despre vioara mea... Acum o lună încă, vorbeam despre ea ca despre un chin de fiecare zi. Astăzi, tare mă tem că nu voi mai cânta niciodată... Am remuşcări... Am vorbit de rău pe vechea mea tovarăşă, căreia îi datorez mari bucurii”.
   Complexitatea geniului enescian îşi găseşte cea mai adecvată împlinire în superbul violonist, care la 70 de ani trecuţi ne împărtăşea comorile perene ale muzicii lui Bach.
   Enescu – mare compozitor, mare dirijor, mare pianist, mare pedagog ("eu sunt 5 într-unul” – spunea el), reuşeşte să menţină un standard atât de ridicat tocmai pentru că există acea întrepătrundere între faţetele artei sale. Astfel, Ciaccone de Bach în interpretarea sa era, de fapt, o "recreere” a unui text pe care îl vedea prin prisma compozitorului: "Dacă vă simţiţi pierdut în variaţiunile lui, lucraţi fiecare voce separat şi totul se va lumina”.
   Viorile ce au fost expuse la Muzeul Naţional George Enescu în cadrul acestei expoziţii reprezintă realizările unei vieţi şi ale unei cariere ieşite din comun.
Nicolae Bilciurescu

Pe simezele ieșene



Arta plastică contemporană românească


Asociația Artă și Educație - Liviu Suhar


Expoziția: Liviu Suhar '70


Muzeul Unirii, Iași


17 februarie - 17 martie 2013







Din urbea lui Negru Vodă



România de-altădată


Câmpulung - Muscel


Colecții și Colecționari


Cartofilie






Vedere generala. 1961.



Scoala pedagogica de baieti.
Cod: 70. Libraria Noastra. 1955.


Vedere din Campulung-Muscel. 1965.
Idem: Liceul Pedagogic. Mic indreptar turistic. 1968.


Liceul Pedagogic. Mic indreptar turistic. 1983.


Vedere din Campulung Muscel. Cod: 6735. 1965. Necirculata.


Vedere. Mic îndreptar turistic. 1968. 
Se observă clădirea noua apărută în partea stângă a imaginii.


Cîmpulung-Muscel. Cod: 69. 1968.


Vedere din Cimpulung-Muscel. Foto: Al. Mendrea. 1969.


Campulung-Muscel. Foto: D. F. Dumitru. 1972.


Vedere generala. Mic indreptar turistic. 1968.


Palatul domnesc. Muzeul de istorie. Cod: 1115. 1961.


Muzeul de artă (expeditorul a adăugat mențiunea:
"Palatul Domnesc Negru Vodă"), 1962.
Imagine identică cu cea precedentă, titulatura trecută pe spatele ilustratei.


Casa domneasca din complexul manastirii. Mic indreptar turistic. 1968.


Muzeul raional. Cod: 10009. Anii '60 - '70.


Muzeul de arta. Foto: Dan Badescu. Necirculata. Anii '70-'80.


Casa Domneasca. Mic indreptar turistic. 1983. 
Fata de imaginea de mai sus se observa o degradare marita a cladirii.


Manastirea Negru Voda. 1961.


Manastirea Negru Voda. Mic indreptar turistic. 1968.


Turnul de intrare in manastirea Negru Voda. 1967. 


Biserica Negru Vodă (sec. XVII). Foto: Al. Mendrea. 1968.


Turnul-clopotnita de la intrarea in complexul manastiresc. Mic indreptar turistic. 1968.


Clopotnița bisericii Negru Voda.
Cod: 7382. Foto: Al. Florescu. Anii '70. Necirculată.


Turnul-clopotniță al mănăstirii Negru Vodă (sec. XVII).
Foto: Al. Mendrea. 1973.


Piatra de mormânt a domnitorului Nicolae Alexandru (1364) din interiorul bisericii. 
Mic îndreptar turistic. 1968.


Fragment de frescă din biserica mănăstirii.  Mic îndreptar turistic. 1968.


Biserica mînăstirii Negru Voda (sec. XIV). 
Cod: 7380. Foto: Al. Florescu. 1973. Necirculată.


Colaj. Județul Argeș - lăcașuri de cult.
Imaginea din stânga, sus: Mănăstirea Câmpulung-Muscel.
Cod: N 149-5. Foto: Florin Andreescu. 
Producator: Ad Stock srl București. Anii 2000. Necirculată.


Crucea juramantului (1674) de pe fatada Casei Berechet. Mic indreptar turistic. 1968.


Monumentul istoric Crucea juramantului 1790. Foto: Gh. D. Maican. 
Necirculata. Anii '70-'80.


Sfatul popular orasenesc. 
Cod: 474 I. P. I. 1960.


Sfatul popular raional. 1966.


In centrul orasului. Muzeul local. Sectiile de arta plastica, istorie si stiinte naturale. 
Mic indreptar turistic. 1968.


Muzeul de Arta. Cod: 396. Foto: Florescu Alex. 1972. Necirculata.
Alt tiraj, autorul fotografiei este trecut: Al. Florescu. 1974.


Muzeul de artă. Foto: Constanța Nestor. 1976.


Vedere din Campung Muscel. 1967.


Blocuri noi. Mic indreptar turistic. 1968.


Policlinica. 1970.


Scoala pedagogica din orasul Cimpulung (foto Comb. poligr.
Casa Scinteii). Volum: Judetele Patriei - Judetul Arges. 1974. 


Liceul Dinicu Golescu de pe strada Negru Voda. Mic indreptar turistic. 1968.


Liceul Dinicu Golescu. Mic indreptar turistic. 1983.


Liceul Dinicu Golescu. Cod: 19230. Anii '80. Necirculata.


Biserica Flamanda. Mic indreptar turistic. 1968.


Turnul Baratia. Mic indreptar turistic. 1968.


Turnul Baratiei (sec. XIV). Foto: A. Bubulac. 1971. 


Turnul care face parte din ansamblul arhitectural Bărăția.
Volum: Turism cu manualul de istorie. 1973.


Turnul Bărăției. Foto: Florescu Alex. 1972.
Alt tiraj, cod 1935. Foto Al. Florescu. 1975. Necirculată. 
Mulțumiri Mihaelei Mihăilescu pentru generozitate.


Colaj. Cod: 1159. 1975. Necirculată.
Imaginea din dreapta, jos: Turnul Bărăției.


Turnul Bărăției. Cod: 9648. Foto: Al. Comănescu. Anii '70-'80. Necirculată.


Bărăția. Mic îndreptar turistic. 1983.


Biserica Bărăția. Mic îndreptar turistic. 1968.


Piatra tombală a comitelui Laurențiu de Longo Campo (1300) din interiorul bisericii. 
Mic îndreptar turistic. 1968.


În parc.
Cod: 314. Librăria Noastră. 1953.


Ilustrata nu a fost francată corespunzător și drept urmare
i s-a aplicat ștampila Taxa de plată.


Vedere din parc. 1963.


Parcul central. In mijloc bustul lui Nicolae Balcescu. 
Mic indreptar turistic. 1968.


Vedere. 
Cod: EST 10288. Foto: C.P.C.S. Anii '80. Necirculata.


Cladirea Bibliotecii orasenesti. In prim-plan statuia lui Negru Voda. 
Mic indreptar turistic. 1968.
Idem: Bustul domnitorului Radu Negru Basarab.
Volum: Turism cu manualul de istorie. 1973.


Monumentul lui Negru Voda. Mic indreptar turistic. 1983.


Agentia O.N.T. Mic indreptar turistic. 1968.


Biserica Domneasca. Mic indreptar turistic. 1968.


Muzeul raional. 1967.


Muzeul local (sectia de etnografie si arta populara). Mic indreptar turistic. 1968.


Muzeul de istorie.
Cod: 494. Foto: Florescu Alexandru. 1972.


Aspect din sectia de etnografie si arta populara a Muzeului orasenesc. 
Mic indreptar turistic 1983.


Colaj. Muzeul Campulung Musce.
Sectia Etnografie si arta populara musceleana Lilly si Margareta Gica Stefanescu.
Foto: Nicolae Badiu. Anii 2000. Necirculata.


Turnul lui Matei Basarab. Mic indreptar turistic 1983.


Primaria orasului - detalii de arhitectura. Mic indreptar turistic 1983.


Idem.


Casa de Cultura. Mic indreptar turistic 1983.


Vila Golescu. Mic îndreptar turistic 1983.


Clubul Uzinelor mecanice Muscel. Cod: 7385. Foto: Al. Florescu. Anii '70. Necirculată.


Casa de Cultură a Sindicatelor. Mic îndreptar turistic 1983.


Vila Drăghicescu. Mic îndreptar turistic 1983.


Bulevardul Pardon. Mic indreptar turistic 1983.


Strandul Olga Bancic.
Cod: 1230 I. P. 1. Libraria Noastra. 1958.


Intrare in parcul Olga Bancic. Mic indreptar turistic 1968.


Casa pionierilor. Mic îndreptar turistic 1968.


Casa Pionierilor. Cod: EST 0345. Foto: N. Ioanid. Necirculată.


Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei. Mic îndreptar turistic 1983.


Stadionul. Mic indreptar turistic 1983.


Hotel Muscel. 
Cod: EST 4130. Foto: I. Petcu (C.P.C.S.). 1978. Necirculata.


Hotelul Muscelul. Mic indreptar turistic 1983.


Hotelul Iezer. Mic indreptar turistic 1983.


Cimpulung-Muscel. 1969.


Cimpulung-Muscel. 
Cod: 19225. Foto: Al. Comanescu. Anii '80. Necirculata.


Uzina mecanică Muscel. Vedere generală. Mic îndreptar turistic 1968.
Idem: Uzina mecanică din orașul Cîmpulung (foto Comb. poligr.
Casa Scînteii). Volum: Județele Patriei - Județul Argeș. 1974. 


Intrarea în defileu spre peștera Dâmbovicioarei. Interbelică. Necirculată.
Ioan Staicu, Librăria, Papetăria și Magasin Universal Câmpulung. 


Colaj. Cod: 1101. 1974.
Casa pionierilor; Muzeul deArtă; Oficiul P.T.T.R.; Muzeul de Istorie.
Alte tiraje, cod: 1161- 1976 (necirculată), 1978, 1979.
"De aici, din pitorescu peisaj/De joc, de voie bună/
Noi sănătate vă trimitem din voiaj/D-aci de unde plouă trei zile-n săptamînă".


Colaj (fără partea din dreapta, jos). Cod: 2759. 1977. Necirculată.
Monumentul eroilor; Cabana Ciobănașul; Hotelul Muscelul.


Colaj (fără partea din dreapta, jos). Cod: 2759. 1979. Necirculată.
Monumentul eroilor; Cabana Ciobănașul; Hotelul Muscelul.
Imagine identică cu cea precedentă, titulatură scrisă de mână, culoare
de fond schimbată.


Colaj. Cod: 15910. Anii '80. Necirculata.


Colaj. Cod: 19681. 1984.


Colaj. Anii 2000. Necirculata.
Foto: Nicolae Badiu. Editat de Muzeul Municipal.


Editura Meridiane, Bucuresti, 1968 (Bun de tipar 01 08 1968). Fotografiile executate de Studioul de arta fotografica al Combinatului poligrafic Casa Scanteii. Consultanti stiintifici: Dr. Ion Hurdubetiu, Dr. Flaminiu Mirtu. Autor: Constantin Darie.


Volum: Turism cu manualul de istorie. Editura pentru Turism. 1973.


Volum: Judetele Patriei - Judetul Arges. 1974. 
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. Tiraj 4050 exemplare.



Editura Sport-Turism, București, 1983 (bun de tipar 04 03 1983). Referenți: Anastasie Iordache, Eugen Nedelcu. Redactor: Ioana Pascu. Tehnoredactor: Maria Tameș. Coperta seriei: Eugen Kerry. Autori: Teodor Mavrodin, Spiridon Cristocea.

***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite. 
Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (cele de tastare, da !).
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !