vineri, 26 octombrie 2012

Existam si-o s-avem banda !



Comunitatea Biciclistilor din Bucuresti


Bucuresti


27 octombrie 2012





INIȚIATORI: 

Optar.RO, Ecopolis, Comunitatea Bicicliștilor din București, ViitorPlus, GreenRevolution

Bicicliștii din București ies în stradă pe 27 octombrie pentru a-și revendica dreptul de a exista ca participanți cu infrastructură proprie la transportul bucureștean în cadrul marșului 
Existăm și-o s-avem bandă!.

Comunitatea bicicliștilor va protesta și împotriva infrastructurii velo defectuoase din Capitală care nu permite ca mersul pe bicicletă să devină o alternativă viabilă și durabilă la transportul cu autoturismul. Marșul Existăm și-o s-avem bandă ! reclamă ineficiența a 100 de kilometri de piste amplasate pe trotuare și declarate ilegale de către Brigada Rutieră București.

Timp de 3 ore, pe un traseu care va include câteva artere importante ce conectează Piața Alba Iulia (punctul de plecare) – Piața Muncii – Piața Victoriei – Parcul Izvor (finish), participanții își propun să arate că locul bicicletei e pe carosabil și că bicicliștii bucureșteni merită un sistem de căi de acces gândit după standarde europene.

Acest eveniment este susţinut de

• Comunitatea Biciclistilor din Bucuresti
• Optar.ro
• Turific! handmade
• Masa Critica Bucuresti
• Asociatia Bate Saua sa Priceapa Iapa
• Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
• Asociatia GreenRevolution
• ATU Asociatia pentru Tranzitie Urbana
• ViitorPlus
• Recicleta.ro
• Mai Mult Verde
• Cicloteque
• Motivation
• Curierii Tribul
• Comunitatea Pista Ma-sii
• Asociatia ROI
• Cycling Romania
• Portocala Mecanica
• Militia Spirituala
• Skirtbike
• We Bike
• Pump Shop
• Bicicletele Pegas
• Mieztrials Bike School
• Bicishop
• Publicicleta
• Drumul bicicletei
• Kite Bike
• Buna dimineata, Bucuresti
• VforVerde
• RomâniaPozitivă
• noinu.ro
• MBike
• Freerider.ro
• Eco-Civica
• Asociatia Komunitas
• dirtbike.ro
• Adevaratii VeloPrieteni
• Orasulmeu2020.ro
• BikeTime.ro
• WarpSoft
• ciclism.ro
• Ciclop.Biciclete urbane
• bloguri.biciclete.net
• bikeevents.ro
• Let's bike it
• I love Velo
• BikeXpert
• VeloExpress
• GoOutDoor.ro
• Veste pentru Biciclisti

Traseu: http://www.bikemap.net/route/1878343#lat=44.431963107997&lng=26.04592204712&zoom=12&maptype=osm

Pregătire pentru marș:
http://www.youtube.com/watch?v=d-h6R_u4UYk

Drepturile și obligațiile participanților la adunările publice:
http://www.youtube.com/watch?v=4sxzPhP5YuA

Participanții pot închiria biciclete gratis de la punctul Cicloteque din Parcul Tineretului. Dacă vreți să vă rezervați o bicicletă pe 27 octombrie, vă rugăm să le trimiteți un mail la centru@cicloteque.ro cu subiectul "Marș bicicliști" și datele de contact: nume, prenume, CNP și număr de telefon. (update 26 oct - Toate bicicletele puse la dispozitie de Cicloteque pentru cei care au vrut sa participe la mars au fost rezervate.

Produse si Traditii in Tara Oltului



Racovita


editia a V-a, 21 octombrie 2012




   Se intampla in Romania, intr-un loc, intre multe altele, in care inca se mai pastreaza, datinile si portul popular. 












Imagini ale Dnei Maria Grancea, bibliotecara in Avrig.

Comori de suflet romanesc


Poveste de Sfantul Dumitru


Legenda populara din Avrig


Culeasa de Maria Grancea de la Cotofana Dumitru





Photo: POVESTE  DE  SFANTUL DUMITRU
(Legenda populara din Avrig, culeasa de la Dumitru Cotofana)

                   Se spune ca, de Sfantul Dumitru se face prima mamaliga din cucuruz nou, se topeste in fiertura fiebinte branza de oaie si se invarte balmosul. Faina trebuie macinata in noaptea de San’Dumitru, cand focurile ard la intrarea pe hotar. Dar treaba asta trebuie s-o faca musai barbatul ca altfel, Maiestrele golesc intr-o noapte cosul si gospodarul ramane sarac.
                 Lidia avea un barbat molau si caruia ii cam placea si tuica de zarzane asa ca, ce sa faca, a imbracat camasa barbateasca, a inhamat caii la caruta, a incarcat sacul de cucuruz (zdrumicat tot de ea de cu seara) si-a pus in cap o palarie fecioreasca cu barsoane, a pus in straita o fele de tuica pentru morar si un colt de hencles cu branza pentru morarita si a luat, in miez de noapte, drumul Morii de Dinsus.
                 La iesirea din sat o baba zdrentaroasa o opreste din drum:
Unde meri maica?
La moara, Lele.
Nu ma duci si pe mine pana la rascrucea Porumbacului?
Te duc Lele, cum nu, te duc. Si o ajuta pe baba sa urce.
                 Pentru a o duce pe baba, Lidia a trebuit sa dpaseasca Moara si sa mearga mai departe spre munte. Acolo, la rascruce, Maiestrele isi incinsesera hora, in miez de noapte.
                              Lidia a vrut sa intoarca dar caii s-au oprit si nu voiau sa asculte. Lidia tinea ochii inchisi strans stiind, ca daca le priveste, Maiestrele ii vor fura mintile.
                               A simtit o mana uscata pe mana cu care tinea hetele si vocea batranei ii sopteste in ureche „Lasa muma, lasa, ca a hi bine si barbatul tau de-acum, da’ sa-i spui Dumitru”
                            -Pai nu-l cheama asa!
                            - Cheama-l asa si de-acum incolo nu-i mai avea necaz cu el. Acum deschide ochii.
                           Lidia deschise ochii si in fata ei stateau, frumoase, Maiestrele. Stateau, dar pareau ca danseaza.
                                    - Sporeasca-va jocul Maiestrelor, sporeasca-va frumusetea – a fost singurul lucru pe care l-a putut ingaima, speriata, Lidia. 
                                   - Sporeasca-ti si tie faina de Sfantul Dumitru – au raspuns in cor frumoasele si au disparut in noapte.
                        Lidia s-a intors la Moara dar cand a desfacut sacul in el era faina, nu cucuruz. Faina aceea nu s-a terminat decat in ajun de Sfantul Dumitru, in anul urmator.
                              Sotul Lidiei, caruia in taina aceasta ii spunea Dumitru a luat sacul gol pentru a-l umple cu boabe sa-l duca la moara. In mainile lui, pana n-a ajuns sa puna cucuruzul, sacul se umplea cu faina. Si asa s-a intamplat in fiecare an cat au trait Lidia si Dumitru.

    Se spune ca, de Sfantul Dumitru se face prima mamaliga din cucuruz nou, se topeste in fiertura fiebinte branza de oaie si se invarte balmosul. Faina trebuie macinata in noaptea de San’Dumitru, cand focurile ard la intrarea pe hotar. Dar treaba asta trebuie s-o faca musai barbatul ca altfel, Maiestrele golesc intr-o noapte cosul si gospodarul ramane sarac.
   Lidia avea un barbat molau si caruia ii cam placea si tuica de zarzane asa ca, ce sa faca, a imbracat camasa barbateasca, a inhamat caii la caruta, a incarcat sacul de cucuruz (zdrumicat tot de ea de cu seara) si-a pus in cap o palarie fecioreasca cu barsoane, a pus in straita o fele de tuica pentru morar si un colt de hencles cu branza pentru morarita si a luat, in miez de noapte, drumul Morii de Dinsus.
    La iesirea din sat o baba zdrentaroasa o opreste din drum:
             Unde meri maica?
             La moara, Lele.
            Nu ma duci si pe mine pana la rascrucea Porumbacului?
            Te duc Lele, cum nu, te duc. Si o ajuta pe baba sa urce.
    Pentru a o duce pe baba, Lidia a trebuit sa depaseasca Moara si sa mearga mai departe spre munte. Acolo, la rascruce, Maiestrele isi incinsesera hora, in miez de noapte.
    Lidia a vrut sa intoarca dar caii s-au oprit si nu voiau sa asculte. Lidia tinea ochii inchisi strans stiind, ca daca le priveste, Maiestrele ii vor fura mintile.
   A simtit o mana uscata pe mana cu care tinea hetele si vocea batranei ii sopteste in ureche    
        "Lasa muma, lasa, ca a hi bine si barbatul tau de-acum, da’ sa-i spui Dumitru”
        -Pai nu-l cheama asa!
       - Cheama-l asa si de-acum incolo nu-i mai avea necaz cu el. Acum deschide ochii.
   Lidia deschise ochii si in fata ei stateau, frumoase, Maiestrele. Stateau, dar pareau ca danseaza.
      - Sporeasca-va jocul Maiestrelor, sporeasca-va frumusetea – 
a fost singurul lucru pe care l-a putut ingaima, speriata, Lidia.
      - Sporeasca-ti si tie faina de Sfantul Dumitru – au raspuns in cor frumoasele si au disparut in noapte.
    Lidia s-a intors la Moara dar cand a desfacut sacul in el era faina, nu cucuruz. Faina 
aceea nu s-a terminat decat in ajun de Sfantul Dumitru, in anul urmator.
   Sotul Lidiei, caruia in taina aceasta ii spunea Dumitru a luat sacul gol pentru a-l umple cu boabe sa-l duca la moara. In mainile lui, pana n-a ajuns sa puna cucuruzul, sacul se umplea cu faina. Si asa s-a intamplat in fiecare an cat au trait Lidia si Dumitru.

***Fara dna Silvia Dumitrache nu ajungeam la aceasta frumoasa poveste - asa ca e drept sa ii multumesc.
***Cotofana Dumitru este (a fost) bunicul Mariei Grancea 




Pe simezele Capitalei



Arta plastica contemporana romaneasca


Corina Chirila


Harley Cafe, Bucuresti


27 octombrie 2012




Lucrarile sunt executate numai folosind cafea si zahar.








Adresa, in zona Timpuri Noi, dupa Universitatea Dimitrie Cantemir, langa piata.
Program: sfarsit de saptamana; 9:00-21:00

Pe simezele Capitalei



Galeria Colors Art


Expozitia: Budapesta - Baia Mare - Bucuresti


Bucuresti


5 - 16 octombrie 2012




    Eveniment realizat in colaborare cu Mission Art Gallery Budapesta și Institutul Balassi – Institutul Maghiar de la București. Au expus peste 80 de pictori; totodata s-a realizat si un catalog deosebit de complex.

Din mosi - stramosi



Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti


Expozitie de fotografie


Traditii si cultura pe Valea Trotusului


Bucuresti


27 octombrie - 15 noiembrie 2012




CONScience 2012



Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti


Conferinta de conservare-restaurare 


31 octombrie - 1 noiembrie





     Principalele secţiuni ale conferinţei se vor adresa specialiştilor interesaţi de următoarele subiecte:
    conservarea preventivă a patrimoniului

    noi posibilităţi în investigarea patrimoniului
    conservarea şi restaurarea patrimoniului construit
    patrimoniu mobil restaurat.
    Cu ocazia acestei întâlniri vor fi lansate numerele 5 şi 6 ale buletinului de conservare-restaurare RESTITUTIO, ediţii bilingve română-engleză, editate de MNSDG şi cuprinzând materiale prezentate la ediţia anterioară şi cea curentă ale conferinţei CONScience.    Sperăm ca şi întâlnirea din acest an să fie un bun prilej de a ne actualiza informaţia în domeniul prezervării patrimoniului şi de a lega noi colaborări între specialişti. 

   Aceasta cu atât mai mult cu cât tradiţionala noastră conferinţă este legată în acest an de Al III-lea Simpozion Balcanic de Arheometrie, având ca organizator principal Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optelectronică (INOE 2000), în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului din Bucureşti, în perioada 29-30 octombrie, la sediul Muzeului Naţional al Satului 



La ceas aniversar



Prezente romanesti peste hotare


Accademia di Romania


90 de ani de la infiintare


Roma, Italia


26 - 27 octombrie 2012





    Cea mai veche instituție românescă de cultură din străinătate, Școala Română din Roma / Accademia di Romania in Roma, aniversează în această toamnă 90 de ani de la întemeiere, 80 de ani de la construirea edificiului său și 130 de ani de la nașterea arheologului român Vasile Pârvan.    
    Aniversarea va fi marcată în zilele de 26 și 27 octombrie 2012, la sediul instituției, prin organizarea unui colocviu, a unor prezentări de carte, a unei expoziții documentare și a unui concert.
   Colocviul Vasile Pârvan şi Şcoala Română din Roma reunește specialiști italieni, români și francezi, propunându-și să evoce figura savantului Vasile Pârvan și activitatea depusă pentru fondarea și organizarea Școlii Române din Roma între anii 1921-1927. Alte comunicări vor trata importanța Școlii în panorama științifică interbelică, aspecte privind clădirea ridicată în centrul Romei de arhitectul Petre Antonescu și reluarea activității științifice și culturale după 1990. 
    În deschidere vor lua cuvântul reprezentanți ai celor mai înalte foruri științifice și culturale din țară, dar și ai lumii academice italiene și străine active la Roma. La sesiunea ştiinţifică va fi prezent și domnul Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român, care va susţine comunicarea cu titlul O triplă aniversare și va prezenta noul Program al Institutului Cultural Român.
   Deschiderea lucrărilor colocviului va fi precedată de vernisajul expoziţiei documentare Şcoala Română din Roma. 1922-1948, îngrijită de Arhivele Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
   Va fi prezentat volumul Mihai Bărbulescu, Veronica Turcuş, Iulian M. Damian,  Accademia di Romania din Roma. 1922-2012, apărut la Roma în toamna acestui an. Vor fi prezentate, de asemenea, volumele XIII (2011) şi XIV (2012) ale Anuarului Ephemeris Dacoromana.
   Seara zilei de 26 octombrie va fi încheiată festiv de un concert de flaut traversier și clavecin susținut de Pierluigi Tabachin şi Cipriana Smărăndescu. În program: W. Byrd, G.Fr. Haendel, A. Corelli.

Mandria de a fi roman



Prezente romanesti peste hotare


Mircea Cantor


Targul International de Arta Contemporana


Muzeul National de Arta Moderna, Paris, Franta




Casă maramureșeană în Grădinile Tuileries de la Paris



    Iata ce scria dl. Matei Visniec in Jurnalul National (12 octombrie 2012)


Artistul român Mircea Cantor celebrat la Paris

   În aceste zile, şi de fapt până pe data de 7 ianuarie anul viitor, numele unui tânăr artist român este scris, cu litere mari, pe frontiscipiul Muzeului Naţional de Artă Modernă de la Paris (sau Centrul George Pompidou, sau Beaubourg, cum i se mai spune). În vârstă de 35 de ani, Mircea Cantor este celebrat şi omagiat de critici, de galerişti şi de colecţionari, de specialişti de artă şi de publicul larg. Şi pe bună dreptate pentru că universul său te cucereşte imediat prin dimensiunea sa poetică şi reflexivă, prin interogaţiile pe care le suscită dar şi prin fineţea demersului său.
   Cu multe decenii în urmă generalul De Gaulle a pronunţat această frază memorabilă legată de sectorul cercetării: "Cercetători care caută, găsim. Căutăm cercetători care găsesc". Fraza poate fi perfect aplicată şi lumii artistice. Parisul e plin de artişti care caută, care se zbat, care încearcă… Uneori aceşti artişti caută toată viaţa fără să găsească iar Parisul este, de fapt, şi un teribil cimitir de visuri spulberate. Dacă am putea privi de sus, printr-un fel de lentilă gigantică, istoria artistică a acestui oraş, am vedea probabil pe bulevardele şi pe străzile Parisului mormane de cadavre: cadavrele artiştilor care de secole au venit în acest oraş cu dorinţa de a se afirma şi care rămân anonimi. Uneori Parisul, datorită forţei sale de fascinaţie, ne face să uităm că pentru fiecare artist care a reuşit alţi o mie, sau poate alţi zece mii, au eşuat…
    În ce-l priveşte pe Mircea Cantor, el este deja un creator recunoscut şi recompensat cu cel mai prestigios premiu care i se poate da unui tânăr artist în Franţa: premiul Marcel Duchamp. O distincţie pe care a primit-o anul trecut, la Salonul Internaţional de Artă Contemporană organizat la Grand Palais. Creat în anul 2000 de Asociaţia pentru difuzarea internaţională a artei franceze, acest premiu îi deschide laureatului, printre altele, porţile Centrului George Pompidou pentru organizarea unei expoziţii personale. Aşa a ajuns deci Mircea Cantor să-şi prezinte creaţia la câţiva zeci de paşi de un alt mare artist român, Constantin Brîncuşi, al cărui atelier se află lângă Beaubourg.

Casă maramureșeană în Grădinile Tuileries de la Paris

    Faptul că în acest moment două nume româneşti răsună în incinta acestui templu al artei moderne care este Centrul George Pompidou este de natură să ne bucure enorm. Într-un moment când numele României este pronunţat în străinătate în special în legătură cu violenţa politică de la Bucureşti şi cu problema romilor devenită una europeană, oameni ca Mircea Cantor sau ca regizorul Cristian Mungiu ne redresează imaginea. Din păcate, marţi 2 octombrie, la inaugurarea expoziţiei lui Mircea Cantor, nici un oficial român nu a fost de faţă. Deşi se ştia de multe luni, practic de un an de zile, că acest eveniment urma să aibă loc, şi anume celebrarea unui artist român la Beaubourg. A fost însă de faţă ministrul francez al culturii, doamna Aurélie Filipetti. Ea este cea care i-a spus artistului român "Bravo et merci". Iar o altă distinsă personalitate, Gilles Fuchs, preşedintele Asociaţiei pentru difuzarea internaţională a artei franceze, a ţinut să amintească faptul că România a trimis şi alte celebrităţi la Paris, precum Constantin Brâncuşi, Tristan Tzara, Mircea Eliade, Eugen Ionescu,  Emil Cioran sau Elvire Popesco...

Casă maramureșeană în Grădinile Tuileries de la Paris

   De când locuiesc în Franţa, de 25 de ani, mi s-a întâmplat de puţine ori să asist la un succes atât de răsunător în domeniul artelor plastice, precum cel al lui Mircea Cantor. În seara în care m-am dus la vernisajul său m-am bucurat imens să văd lumea bună pariziană stând la coadă pentru a intra în spaţiul expoziţional care i-a fost rezervat, unde lucrările expuse cer o anumită intimitate. Iar în momentul în care am intrat şi eu să-i văd lucrările m-a mai emoţionat ceva: ambianţa sonoră a expoziţiei care era una... profund românească. De fapt, Mircea Cantor a înregistrat toaca de la mănăstirea Putna pentru a ilustra sonor principalul film video realizat pentru această expoziţie.     
   Această chemare la rugăciune răsună la Beaubourg ca un mesaj profund, cu o intensitate tulburătoare. Şi filmul realizat de Mircea Cantor este emoţionant prin mesajul său pur şi luminos. De fapt, vedem un grup de persoane care stau în genunchi, în cerc, cu capetele aplecate dar cu mâinile întinse, aşteptând un fel de ofrandă. O femeie tânără cu trăsături orientale trece prin faţa fiecăruia dintre aceşti cerşetori celeşti şi desfăşoară, dintr-un gem, peste palmele lor întinse, un fel de fir magic... Tânăra femeie care ne aminteşte de vestalele greceşti dă foc apoi firului iar flacăra va trece, dătătoare de un fel de energie cosmică, prin toate palmele întinse, pentru a se stinge apoi sub degetele celei care a transmis-o. În tot acest timp toaca de la Putna continuă să bată într-un fel de crescendo dramatic, stingând-se în clipa când se stinge şi flacăra. 
   Mircea Cantor cucereşte imediat inimile cu imaginile, filmele şi instalaţiile sale emanate parcă din revelaţii lăuntrice misterioase. În seara zilei de 2 octombrie, ieşind de la vernisaj, cu toaca de la Putna răsunîndu-mi în minte, în faţa Centrului George Pompidou am dat de un grup muzicieni de la Odessa care cântau pentru trecători. Cei patru sau cinci muzicieni coborâseră parcă dintr-o pânză de Chagall şi pentru o clipă am crezut că tot Mircea Cantor i-a inventat. 

Casă maramureșeană în Grădinile Tuileries de la Paris

   Un excelent articol la care mai adaug si cateva imagini aparute in adevarul.ro. Tot aici gasim un la fel de emotionant articol, semnat de catre Razvan Carcu. Va invit sa-l descoperiti singuri...

Si alte imagini, cu artistul Mircea Cantor:







Mircea Cantor

Dupa dealuri - Cristian Mungiu



Diaspora romana


Prezente romanesti peste hotare


MedFilm Festival, editia a XVIII-a


Casa del Cinema, Roma, Italia


28 octombrie 2012





Filmul „După dealuri”, prezentat pentru prima dată în Italia

   Duminică, 28 octombrie 2012, ora 19.30, la Casa del Cinema din Roma va avea loc un moment Focus România în cadrul celei de-a XVIII-a ediții a MedFilm Festival. În prim-plan se va afla regizorul Cristian Mungiu, recent premiat la Cannes cu pelicula După dealuri, inspirată din romanul Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran. 
   În aceeași seară, alături de lungmetrajul După dealuri, prezentat în permieră în Italia, la Casa del Cinema vor fi proiectate scurtmetrajele De azi înainte, regia: Dorian Boguță, Maica Domnului de la parter, regia: Andrei Cohn, și Grand Cafe, regia: Bogdan Mihăiescu (animaţie).
   Scurtmetrajele proiectate pe 28 octombrie reprezintă o avanpremieră a festivalului ProCult, care se va desfășura în perioada 22-25 noiembrie 2012 la Accademia di Romania, și care va cuprinde patru secțiuni tematice: - Transparențe dedicată documentarelor, Cinemagia (scurtmetraje), Metamorfoze (lungmetraje) și Lumini (filme de animație). În program: filme de Lucian Georgescu, Cristian Nichitus, Raluca David, Tudor Chirilă, Cristina Tilica, Gabriel Sârbu, Oana Gheorghiu, Vlad Sandu, Adrian Sitaru etc.
   În anul 2011, România a fost invitata de onoare la MedFilm Festival, ilustrând prin ampla varietate de filme incluse în program efervescența cinematografiei românești contemporane.

Cele mai frumoase carti


Concursul National de Design de Carte

Expozitie carti nominalizate

29 octombrie - 2 noiembrie 2012

UNA Gallery, Bucuresti 



Lista cărţilor nominalizate 

Carte ilustrată

De-a avangarda / grafician: George Anghelescu
Versez de Iv cel Naiv – Editura Vellant / grafician: Vali Petridean
Iepuraşul de catifea de Margery Williams – Editura Cartea Copiilor /grafician: 
    Ágnes Keszeg
Poveste cu un gînd strănutat de Laura Grünberg – Editura Paralela 45 / grafician: 
    Alexandra Rădulescu
Vise despre case. Carte de povești pentru copii și părinți de Eliza Yokina – Editura 
    Igloo /grafician: Eliza Yokina
A fost o dată la Buda un târg de câini, Jókai Mór – Editura Gutenberg / grafician: 
    Keszeg Ágnes
Mila 23 de Alex Tamba – Asociaţia „Ivan Patzaichin” / grafician: Alex Tamba
Zîna Zorilor – Editura Vellant / grafician: Mădălina Andronic

Beletristică

Prieten drag, tovarăş al răposatului de Andrei Kurkov – Curtea Veche 
     Publishing House / grafician: Griffon & Swans
Fiesta în bîrlog de Juan Pablo Villalobos – Curtea Veche Publishing House / 
    grafician: Griffon & Swans
Családfa de Piero Bianconi – Bookart Kiadó / grafician: Reszegh Botond
Holtak szigete de Gerhard Meier – Bookart Kiadó / grafician: Reszegh Botond
A kék szifon de Urs Widmer– Bookart Kiadó / grafician: Reszegh Botond
NEKROTITANIUM. Cyberpunk moldovenesc de Moldova Planeta – Editura Cartier / 
     grafician: Vitalie Coroban, Roman Tolici
Poveştile, viaţa şi moartea. 50 de texte pentru50 de ani de Vasile Sebastian Dancu – Editura Eikon / grafician: Dacian Ovidiu Vaidean
Hexachordos de Şerban Foarţă – Editura Brumar / grafician: Loredana Tirzioru

Non-ficţiune

Intelectualii la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de retete – Editura Humanitas / grafician: 
      Mihai Coşuleţu
Celule în alb-negru de dr. Mihaela Gherghiceanu ş.a.– Editura Amalteea / grafician: 
     Vlad Arghir
Chişinăul pe vremea lui Puşkin de Ioan Halipa – Editura Cartier / grafician: 
      Vitalie Coroban, Lica Sainciuc
Paradigme Universale. Ediţie integrală de Solomon Marcus – Editura Paralela 45 / 
      grafician: Ionuţ Broştianu
Întîlnire în jurul unei palme Zen de Gabriel Liiceanu, Gabriel Cercel – Editura Humanitas / 
    grafician: Răzvan Luscov

Album & catalog

Lemn. Biserici din Nordul Olteniei. Ediţie bilingvă, de Luiza Zamora, Şerban Bonciocat –
      Asociaţia 37/ grafician: Carla Ştefania Duschka
Fondul documentar de arhitectură din România: raport preliminar de politică culturală 
     de Mirela Duculescu – Editura Simetria / grafician: Octavian Carabela
Baroque Books and Arts – catalog de prezentare /grafician: Dana Moroiu, Cornel Alexandrescu
Evoluţia oraşului Bucureşti de Pănoiu Andrei – Editura Arhitext / grafician: Dinu Dumbrăvician, 
    Magda Radu, Silvia Olteanu
Radu Teacă. Proiecte 1990-2010 – Editura Igloo / grafician: Corina Duma
Personajul din atelier de Carmen Apetrei / grafician: Carmen Apetrei

Carte bibliofilă

Science in the Kitchen – Atelierul de Grafică / grafician: Anna Ciepiela
Kitsch – Atelierul de Grafică / grafician: Alexandra Cor
Evangheliar de Andreea Mihaiu / grafician: Andreea Mihaiu
Singurătatea vine pe Facebook de Dan Mircea Cipariu – Editura Tracus Arte / grafician: 
    Mihai Zgondoiu

Recital de colinde



Diaspora romana


Stefan Hrusca


Auditorium San Fedele, Milano, Italia


2 decembrie 2012