luni, 8 octombrie 2012

Patrimoniul din Rosia Montana in imagini



Asociatia Arhitectura Restaurare Arheologie (ARA)


Casa Ion Mincu, Bucuresti


9 - 14 octombrie 2012



afisexpobuc_web_ok_400

   Casa Ion Mincu, recent restaurată, şi Grădina OAR sunt începând de marţi - 9 octombrie - ora 19:00 - gazda expoziţiei de fotografie Patrimoniul din Roşia Montană în imagini.

   Vă invităm să treceţi pragul uneia dintre cele mai importante clădiri de patrimoniu ale Bucureştiului, casa memorială în care a trăit şi a lucrat arhitectul Ion Mincu, pentru a descoperi pe fundalul oferit de monumentul restaurat cu o grijă exemplară o altă dimensiune a patrimoniului - Roşia Montană văzută prin lentila artiştilor fotografi.
   Fotografiile cuprinse în expoziţie au fost realizate în cadrul unui atelier desfăşurat în Roşia Montană în perioada iunie - august 2012, cu participarea fotografilor: Ştefan Angelescu, Cătălin Chiriloi, Edmond Kreibik, Johannes Kruse, Manfred Mehrer, Radu Sălcudean, Călin Şuteu şi Daniel Vrăbioiu.
    Expoziţia a fost prezentată iniţial în cadrul festivalului FânFest desfăşurat în luna august la Roşia Montană, iar ulterior, în luna septembrie, la Cluj în Bastionul Croitorilor. După prezentarea din Bucureşti, expozitia urmează să fie itinerată la Viena şi apoi din nou în ţară.
   Programul de vizitare al expoziţiei este: 9 - 14 octombrie, luni - sâmbata între orele 10.00 - 17.00, duminica între orele 10.00 - 14.00.
   Proiectul Patrimoniul din Roşia Montană în imagini îşi propune creşterea vizibilităţii patrimoniului cultural de la Roşia Montană, în sprijinul unei mai bune conştientizări a valorii excepţionale a acestuia. Proiectul are la bază realizarea unui repertoriu fotografic al patrimoniului de către artişti fotografi şi prezentarea acestuia în cadrul unei expoziţii itinerante în ţară şi străinătate.
   Proiectul este derulat de Asociaţia Alburnus Maior şi partenerii: a|r|a - Arhitectură. Restaurare. Arheologie, EXTRAART şi FORMATEST, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN).

strada Arthur Verona

Grădina OAR Casa Ion Mincu - exterior

Casa Ion Mincu - interior



Imagine de la Ionut Parausanu (EcoMagazin.ro)
PS. De-abia astept sa pot sa fac fotografii la cladirea resaturata...

La ceas aniversar



Costesti, judetul Valcea 


500 de ani de atestare documentara


8 - 11 octombrie 2012




   Consiliul Local şi locuitorii Comunei Costeşti au bucuria să vă invite să participaţi alături de ei, în perioada 8-11 octombrie 2012, la sărbătorirea a 500 de ani de la prima atestare documentară a localităţii.

Programul activităţilor

Luni  8.10. 2012

10:00-13:00 
   sfinţirea troiţei Înălţarea Domnului - Izvorul Arnotii, ceremonial religios şi militar, pe 
      muntele  Arnota

Marţi 9.10. 2012

10:00-16:00 
     expoziţia A fost odată în Costeşti... - fotografie şi carte veche la Căminul Cultural;

Photo: Profesorul Ion Stoican, fost primar al comunei ne- a adus pentru expozitie...

Carte adusa de catre fostul primar, profesorul Ion Stoican

10:00-17:00 
     târg de meşteşuguri şi produse tradiţionale, în centrul comunei
17:00-19:00 
     spectacol- participă fanfara Gabriel Chabordchi de la Palatul copiilor Rm. Vâlcea, 
         Şcoala Gimnazială Fergile şi interpreţi surpriză în centrul comunei

Miercuri 10.10. 2012

15:00-17:00 
    27 de cupluri la Nunta de Aur - reînnoirea jurămintelor la biserica Costeşti
17:00-17:30 
    paradă a portului popular, în centrul comunei
17:30-20:00 
    spectacol folcloric- participă ansambluri folclorice de amatori din Bran, Bărbăteşti, 
         Horezu şi fiul satului Corin Dobrinescu, în centrul comunei

Joi 11.10. 2012

10:00-10:30 
     dezvelire placă comemorativă a 500 de ani de la prima atestare documentară a 
            localităţii Costeşti
10:00-10:30 simpozion File de istorie costeştene şi lansare de carte
      Costeşti Vâlcea, 45 de secole de istorie, volumul II, autor ing. Dumitru Bondoc - 
             la Căminul Cultural


17:00-18:30 
     spectacol folcloric- participă interpreta de muzică populară Niculina Stoican, 
            ansamblurile Domniţele şi Floricica din Costeşti
18:30   foc de tabără




Inwards



Arta plastica contemporana romaneasca


Mircea Stanescu


Galeria Calina, Timisoara


17 septembrie - 25 octombrie 2012




    Obiectele sunt vise, oameni pe care îi cunoşti, lucruri pe care le-ai citit, obiecte din trecutul tău, din istoria ta. Pentru că obiectele nu sunt întotdeauna chiar obiectele respective. Mircea Stănescu le transformă în obiecte cotidiene. Orice lucru face întotdeauna trimitere la altul şi legătura dintre îngeri şi ochelari de carton argintiu nu mai este chiar bizară. Obiectele devin realitatea ta.
   Mircea Stănescu s-a născut în 15 iunie 1954 la Ploieşti. A absolvit Universitatea de Artă Bucureşti, secţia tapiserie. Face parte dintre artiştii pregătiţi în laboratoarele experimentale ale Atelierului 35 din Sibiu şi Bucureşti, moment în care face trecerea la desen, instalaţie şi fotografie. A ales să lucreze şi să expună la extremele sistemului de artă: în muzee – Muzeul de Artă din Bucureşti (1990), Muzeul Brukenthal din Sibiu (1996, 1999), Muzeul de Artă din Cluj (1998), MuseumsQuartier din Viena (2002), în spaţii alternative – la The Fabrik Workshop and Museum din Philadelphia (1993), Fundaţia La Napoule, Franţa (1996), ‘at the Brewery Project’ Los Angeles (1999) şi galerii – Galeria Christine Koenig din Viena (2006). A participat la Trienala de Desen de la Wroclaw, Polonia (1992), la Bienala de la Novi Sad, Serbia (1999), la Periferic 3, Iaşi (1999).
   De cele mai multe ori, Mircea Stănescu foloseşte experienţa şi logica vizuală personală pentru a produce o artă literalmente reflexivă şi contemplativă. Lucrările poetice, cu accente umanist – existenţialiste i-au impus o joacă cu memoria necunoscută şi radicalitatea temporalităţii, context în care Mircea Stănescu ia decizia izolării artistice.
   Pe parcursul ultimilor ani, demersul artistic se mută în atelier, iar preocupările lui merg în direcţia reprezentărilor autobiografice, bazate pe criterii foarte personale, asociate cu decizii intuitive. În atelier, Mircea Stănescu a scăpat de sub dictatura artei pentru a accepta tipologii fragile, efemere, dar familiare, cum ar fi umbra, oglinda, fumul, memoria sau limita.

Adresa:
str. Mărăşeşti 1-3 / Timişoara / 0256 498 856
galeria@calina.ro / www.calina.ro

Cetate. Atelier la Dunare V



Arta plastica contemporana romaneasca


Anca Bodea, Adrian Elian, Bogdana Contras, 

Stefan Radu Cretu, Cristian Raduta, Maggie Michael


Galeria 418 Contemporary Art Gallery, Bucuresti


28 septembrie - 20 noiembrie 2012




   Sunt prezentate lucrarile realizate de artistii invitati anul acesta la workshop-ul organizat, ca de obicei, la conacul Barbu Druga din localitatea Cetate, jud. Dolj. Este vorba despre pictorii Adriana Elian si Anca Bodea din Cluj, Bogdana Contras din Bucuresti impreuna cu sculptorii Stefan Radu Cretu din Sibiu si Cristian Raduta din Bucuresti. Pentru al doilea an consecutiv va participa la aceast eveniment si invitata speciala a galeriei 418 Contemporary Art Gallery, artista americana Maggie Michael
Adresa: Intrarea Armasului nr. 12, sector 1,Bucuresti
    Galeria este deschisa de luni pana vineri intre orele 11.00 si 19.00, dar va rugam sa va anuntati vizita contactand personalul galeriei – director Dr. Joana Grevers, mobile: +40 747 480 630, manager: Raluca Tanasescu  +40 21 211 78 33.

ReVERSUL TABLOULUI



Arta plastica contemporana romaneasca


Adrian Crismaru


Galeria Cupola, Iasi


10-18 octombrie 2012





    Pentru a nuanța spiritul expoziției, în cadrul catalogului evenimentului, vor fi expuse reversuri ale poetului si artistului plastic Mircea Tofan, dedicate acestui proiect: 

Din  interior

când m-am trezit din somn
pe șasiul din oase era întinsă o piele albă imaculată
iar șasiul agățat într-un corp
cu care încă nu mă deprinsesem

cordonul ombilical a fost tăiat
expulzându-mă-n afara minții mele
și-n interiorul minții altora
ca o senzație de deja vu
lumea-nconjuratoare ma-ncorpora
în tot ce era mai frumos și pustiu…


***Informatie parvenita prin intermediul ArtClue/ro

Reactivarea memoriei culturale a oraşului



Muzeul Brailei


…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. 


Braila


2013






   Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Elenă Brăila, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila, Fundaţia „Obscina” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România Brăila şi Uniunea Democrată Turcă din România - filiala Brăila derulează programul cultural …greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
    În urma concursului organizat de AFCN – sesiunea II/2012, aria tematică: Activităţi muzeale  – programul cultural a fost declarat câştigător şi a obţinut o finanţare nerambursabilă de 60.397 RON. Activităţile se vor derula până la finele lunii noiembrie 2012.

PREZENTARE PROIECT

   Programul cultural …greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului este o continuare a programului cultural Un grec, doi greci, trei greci... Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti - derulat în anul 2009 de Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila şi Comunitatea Elenă Brăila - cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi a doi sponsori: domnul Konstantinos Tsoukalidis, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Române - sponsor principal din Atena (Grecia) şi domnul  Karafyllidis Athanassios - sponsor din Berlin (Germania). Programul a avut ca principal rezultat înfiinţarea Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei (http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=15625815582969). 
    Programul cultural propus anul acesta antrenează persoane cu etnii, credinţe religioase diferite şi, mai ales, vârste diferite, într-o cercetare privind diversitatea culturală a oraşului, dar şi valorificarea şi interpretarea imaginii, branding de oraş şi tehnici multimedia de promovare.      
   Scopul acestui demers este salvarea memoriei şi patrimoniului multicultural al oraşului şi fructificarea rezultatelor în scopuri culturale, turistice, educaţionale şi promoţionale.
   Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila, din perspectiva diversităţii etnice. 
   Proiectul propune două grupuri de acţiuni: 
      1. cercetare pentru realizarea unor baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi   audio-video;  completarea hărţii virtuale realizate în cadrul proiectului Un grec, doi greci, trei greci… Brăila cu alte elemente arhitecturale care prezintă contribuţia culturală şi istorică a celor patru comunităţi etnice studiate (greci, evrei, ruşi lipoveni, turci) la dezvoltarea oraşului Brăila; la acestea vom adăuga şi bisericile celorlalte comunităţi etnice importante ale oraşului, neincluse în acest proiect, respectiv armeni, bulgari şi italieni; realizarea unei publicaţii şi a unor filme documentare care vor prezenta moştenirea culturală a Brăilei multietnice - date istorice, arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, personalităţi, tradiţii, meşteşuguri, elemente de atmosferă, mentalităţi, viaţă privată (căsătorii, relaţii inter-personale, şcoală, stiluri de viaţă, familie etc.), realitatea contemporană; realizarea unei expoziţii despre Brăila multietnică (obiecte din colecţiile Muzeului Brăilei şi din colecţii ale comunităţilor etnice şi ale familiilor membre); realizarea unei fotoexpoziţii pe sistem banner-up, care va putea fi apoi itinerată, inclusiv în spaţii neconvenţionale; extinderea website-ului diversităţii culturale; 
     2. grup de acţiuni cu o puternică componentă educaţională, de stimulare a creativităţii şi de atragere a publicului tânăr către patrimoniul multicultural: un concurs Descoperă Brăila multietnică, cu două secţiuni Cercetare şi Promovare, adresat tinerilor cu vârsta până în 25 ani (cu premii în bani, finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional) organizat cu scopul promovării patrimoniului cultural al minorităţilor etnice din Brăila şi al selectării de tineri voluntari (o reţea de prieteni ai Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei, talentaţi, creativi, pasionaţi de istorie, istorie orală, tradiţii, sociologie, jurnalism, turism cultural, promovare, artă fotografică şi video); tinerii vor fi stimulaţi să-şi prezinte propria viziune despre multiculturalitate, prin a) cercetarea unor aspecte din istoria şi viaţa comunităţilor etnice (evenimente istorice, poveşti de familie, obiecte de familie, tradiţii, valori, aspecte religioase, personalităţi, meserii, meşteşuguri specifice, stereotipuri, mentalităţi, viaţă privată etc.), pe care să le prezinte prin imagini video, fotografii, postere, articole etc., precum şi prin b) propria viziune legată de brandingul de oraş din perspectivă multietnică, cu scopul impunerii Brăilei ca destinaţie de turism cultural.
    Proiectul intră în sfera: 
       a) activităţilor muzeale, 
       b) a diversităţii culturale (spiritul şi tema cheie a proiectului)
       c) a iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil, imaterial şi imobil (upgradarea repertoriului imagistic şi audio-vizual, fişe tehnice de monument pentru stimularea şi justificarea unor opere complexe de restaurare, realizarea de hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor minorităţi: elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc), 
      d) a activităţilor muzeale de digitizare a patrimoniului (bazele de date ce vor fi realizate prin intermediul proiectului).
     Cercetările de arhivă ale experţilor de patrimoniu din echipa de proiect (inclusiv în arhivele Muzeului Brăilei şi în cele ale comunităţilor etnice partenere) vor fi completate cu cercetări în colecţii de familie, cu studii de istorie orală, cu mărturii ale membrilor comunităţilor etnice care s-au născut, trăiesc sau au trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp la Brăila (obţinute prin interviu scris şi oral) şi cu lucrările cu gradul cel mai mare de originalitate ale tinerilor participanţi la concursul Descoperă Brăila multietnică. 

***

   Să încercăm să ne imaginăm puţin din atmosfera din cetatea Brăilei, de pe vremea când era khaza turcească. N-a mai rămas aproape nimic din acele timpuri: câteva hrube, din păcate neamenajate, aproape necunoscute atât turiştilor, cât şi brăilenilor, câteva mărturii arhitectonice la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, din Piaţa Traian, rămase de pe vremea când aici era un lăcaş de rugăciune turcesc şi o casă de început de secol XIX, cu sageac (o streaşină mult prelungită, din lemn şi cu un sistem special de îmbinări), pe strada Orientului. Bunicii ne povestesc şi despre o linie de pasageri Brăila – Constantinopol, la început de secol XX, o amintire neverosimilă astăzi, dacă nu am găsi şi în cărţi mărturia acestui fapt care ne demonstrează că, într-adevăr, a existat şi nu este doar o poveste. În colţuri atent păstrate în sufletul nostru au rămas ceva amintiri legate de turcii Brăilei din copilăria noastră: un fes colorat, nişte vorbe stâlcite, miros de covrigi calzi, dulceaţa halviţei şi a sarailiilor şi gustul atât de râvnit de bragă, sau de limonadă rece. Si totuşi, turci trăiesc şi astăzi la Brăila…dar nu prea mai ştim mare lucru despre ei… şi-or fi păstrat tradiţiile şi obiceiurile, mai vorbesc limba bunicilor, în casele lor se mai fac sarailiile de odinioară…? Doar ei ne pot spune asta…
    Acum mai bine de vreo două decenii, pe străduţele din inima oraşului de atunci, din preajma Catedralei Ortodoxe de Rit Vechi, de pe strada Nicolae Grigorescu, în fiecare duminică asistam la un adevărat spectacol al străzii: treceau către biserică lipovencele, îmbrăcate cu costume din materiale înflorate, pline de culoare, cu fuste creţe, cu părul strâns în basmale, cu un accent specific în vorbire, însoţite de bărbaţii lor, cu bărbi lungi, încinşi la mijloc cu un fel de brâu cu ciucuri… "Spectacolul” încă s-a păstrat în cartierul Pisc al Brăilei de astăzi, duminicile şi de sărbători…  Este dovada cea mai vie a unei credinţe păstrate cu sfinţenie şi a unui spirit de conservare a tradiţiilor, dificil de înţeles pentru cei mai mulţi dintre noi. De vină sunt poate cărţile bisericeşti şi icoanele vechi, pe care le-au adus străbunicii lor din stepele Rusiei, sau poate cântecele cântate la harmoşcă şi dansurile care le înveselesc sărbătorile, ori poate nişte reguli morale însuşite din familie, pe care nu le cunoaştem… dar, cine ştie, poate ni le vor împărtăşi…    
    La Brăila încă se sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou după Calendarul Iulian, cu tradiţii, obiceiuri şi bucate, doar de ei ştiute… Marangozi şi pescari adevăraţi or mai trăi la Brăila…? Când spui lipovean, gândul îţi fuge fără să vrei la Dunăre, la lotcile de odinioară, la plasele de pescuit şi la peşte… La Brăila, Balta are încă peşte… Şi ce bună ar fi acum o ciorbă lipovenească…
Despre greci am mai scris… este greu să nu-i pomeneşti des, atâta vreme cât cele mai frumoase clădiri din Brăila sunt construite de ei… Biserica Greacă, Teatrul Maria Filotti, odinioară Rallys, Casa Embiricos, astăzi Centrul Cultural Nicăpetre… Armatorii, comercianţii de odinioară, proprietarii morilor Violatos şi Lykiardopol, primarul Radu Portocală, dar şi proprietari ai unor afaceri mai mici, precum cofetarul Papacanaris, au rămas în memoria brăilenilor, datorită notorietăţii afacerilor lor, a clădirilor din Centrul Istoric pe care le-au construit, a realizărilor lor în plan edilitar, sau pentru gesturile lor filantropice. Grecii au oferit Brăilei şi personalităţi de renume precum scriitorul Panait Istrati (născut din mamă româncă şi tată chefalonit), poetul Andreas Embiricos sau compozitorul Iannis Xenakis şi lista poate continua… Grecii ne-au împărtăşit, în 2009, poveştile lor de viaţă, zugrăvite în volumul Un grec, doi greci, trei greci… Brăila (care poate fi citit şi on-line aici: http://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volum_Greci.pdf), dar sigur au rămas şi multe nepovestite… Cert este că grecii de astăzi încă vorbesc limba greacă, au păstrat multe obiceiuri şi tradiţii de la bunici… încă se prepară Vasilopita de Anul Nou şi Magiritsa de Paşte, gătesc scordalea şi baclavale, ca odinioară şi… ştim sigur că încă sparg farfurii la petreceri… Şi, apropo de asta, am remarcat, vorbind cu mai multe doamne românce şi de altă etnie, aceeaşi nostalgie după nişte vremuri de demult: "ah, şi ce baluri erau la Şcoala Greacă…”
    În septembrie, evreii din Brăila au sărbătorit Anul Nou… Am aflat întâmplător… Care sunt obiceiurile lor de Anul Nou, acum, la început de septembrie… nu ştim… un An Nou fără Moş Crăciun, fără cozonac, fără brad şi fără zăpadă…un An Nou altfel, conform tradiţiilor păstrate de la părinţii şi bunicii lor… tradiţii pe care nu le cunoaştem… În anul care a trecut, i-am vizitat, la Templul Coral, de Purim şi de Hanuka, alte sărbători evreieşti… Pentru noi, cei de altă credinţă… a fost doar un spectacol frumos, am ascultat Hava Nagila şi alte cântece vesele, am văzut obiceiuri pe care nu le înţelegem, am mâncat bucate pe care nu ştim cum le prepară, am auzit poveşti despre alte vremuri, când Brăila era plină de evrei, cu bărbi şi kippa pe creştet, când la Brăila erau şcoli şi multe ziare evreieşti, 10 sinagogi funcţionale, conform documentelor vremii, iar pe Regala, strada comercială a oraşului, şi în aria dintre străzile Petru Maior şi Al. I. Cuza, dar şi în alte zone ale oraşului, se vedeau la tot pasul prăvălii, ceasornicării, bijuterii, ateliere meşteşugăreşti cu firme evreieşti. Educaţi şi buni comercianţi, evreii au făcut averi la Brăila şi au dat oraşului şi o listă lungă de oameni de cultură, cu care ne mândrim astăzi: un Mihail Sebastian, un Max Herman Maxy vor face mereu cinste Brăilei… Ce s-a păstrat din strălucirea de odinioară? Sigur multe amintiri…pe care sperăm să le aflăm…
    Aceasta a fost şi este încă Brăila, un amalgam de culturi. I-am amintit pe turci, ruşi lipoveni, greci, evrei, dar au trăit şi trăiesc încă aici şi armeni, bulgari, italieni, maghiari, germani, ucraineni etc. Fie că au fost bogaţi, ori şi-au câştigat existenţa modest, prin portul Brăilei, prin mici ateliere sau prăvălii, trecerea acestor oameni prin Brăila a marcat dezvoltarea, spiritul şi farmecul oraşului cosmopolit. 
    Am încercat să vă introducem în atmosfera proiectului nostru, cu speranţa că vă "atingem” puţin sufletul şi vă trezim nostalgii pentru nişte ani din copilărie, sau din tinereţe şi, mai mult, cu speranţa că vă vom convinge să ne sprijiniţi în cercetare, să descoperim împreună Brăila multietnică. 
   Încercăm să găsim în Brăila, dar şi în alte oraşe din ţară şi chiar în străinătate "…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci, maghiari, germani, italieni, bulgari, ucraineni, armeni… ” care s-au născut, au trăit o perioadă de timp la Brăila, ori încă mai trăiesc aici, dispuşi să ne relateze amintiri despre Brăila cosmopolită de altădată, despre clădiri, despre afaceri, despre meserii sau meşteşuguri uitate, despre personalităţi ale oraşului, ori poveşti de familie, informaţii despre credinţe, obiceiuri, tradiţii, valori, stereotipuri, mentalităţi, superstiţii, viaţă privată, gastronomie – care s-au pierdut, sau care s-au conservat încă în aceste familii (toate acestea le putem primi tehnoredactate, scrise de mână, sau în fişiere audio sau video). Suntem interesaţi să găsim, de asemenea, documente, fotografii de demult, obiecte care să ilustreze aceste poveşti (în formă scanată sau fotografiată): fotografii cu clădiri din Brăila de altădată, fotografii de la evenimente ale comunităţii, fotografii cu lăcaşe de cult, fotografii vechi de familie, fotografii de la evenimente de familie, documente de familie – certificate vechi de naştere, de căsătorie, fotografii din port, fotografii cu instituţii, prăvălii de altădată, restaurante, cofetării, icoane vechi, obiecte de vestimentaţie, bijuterii, pălării, obiecte personale, obiecte de mobilier, decorative, obiecte muzicale sau orice alt obiect vechi, ziare brăilene în limbile minorităţilor etnice, manuale vechi în limbile minorităţilor etnice, cărţi vechi în limbile minorităţilor etnice, plăci vechi, cărţi poştale cu Brăila de început de secol. Fragmente din aceste mărturii vor fi publicate.

Biserica Sf. Ioan Valahul



Diaspora romana


Alpine, New Jersey, S.U.A.


2012




Un anunt important, facut din timp:

    "Dupa cum multi stim pe 14 Octombrie sarbatorim pe Sfanta Parascheva, care este si patronul comitetului doamnelor bisericii noastre !
    Cu aceasta ocazie, Duminica, dupa savarsirea Sfintei Liturghii doamnele au organizat o masa bogata cu mancaruri romanesti.
    Va asteptam cu drag ! Multumim !"


Si o prezenta de interes...


Din cate stiu, artistul are o matusa prin "zona". 

Un destin european



Muzeul de Istorie Galati


Expozitia fotodocumenatara: Familia Chrissoveloni 


Galati


10 octombrie 2012




    Muzeul de Istorie Galaţi în parteneriat cu Serviciul Judeţean Galaţi al Arhivelor Naţionale, Biblioteca Comunală Ghidigeni, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi şi Comunitatea Elenă Galaţi vă invită miercuri, 10 octombrie 2012, ora 12.00, la sediul din Str. Domnească, nr. 25, la vernisajul expoziţiei foto-documentare Familia Chrissoveloni - un destin european.

   Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului repere ilustrative pentru viaţa şi activitatea unei "dinastii de bancheri-aristocraţi" de origine greacă: Chrissoveloni. Această "dinastie", al cărei prestigiu a depăşit graniţele Balcanilor, a dat civilizaţiei bancare româneşti cei mai mulţi bancheri proveniţi din aceeaşi familie: Nicolas Z. Chrissoveloni (1838-1913), Jean N. Chrissoveloni (1880-1926), Dumitru N. Chrissoveloni (1883-1957)